Băncile naționale din Moldova și România, o nouă cooperare. Mai mult efort pentru implementarea standardelor UE

Domeniile vizate

licențierea și supravegherea băncilor;

licențierea și supravegherea prestatorilor de servicii de plată și a emitenților de monedă electronică;

infrastructurile pieței financiare;

prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului;

operațiunile cu numerar;

gestiunea situațiilor de criză etc.

De asemenea, BNM și BNR vor putea coopera și în alte domenii de interes reciproc atunci când o astfel de cooperare va fi necesară și posibilă pentru exercitarea atribuțiilor celor două autorități.

Octavian Armașu, Guvernator BNM:

„Pe parcursul anilor, colaborarea cu Banca Națională a României a avut o contribuție remarcabilă la dezvoltarea sectorului financiar-bancar din Republica Moldova. În special, suntem foarte recunoscători colegilor de la BNR, care alături de colegii de la banca centrală a Regatului Țărilor de Jos, au oferit o asistență valoroasă în cadrul proiectului Twinning finanțat de Uniunea Europeană pentru consolidarea capacității BNM în domeniul reglementării și supravegherii bancare. Acest sprijin a contribuit la alinierea legislației bancare a Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene, la implementarea eficientă a noului cadru legal și dezvoltarea capacităților de supraveghere în cadrul BNM”, a menționat Octavian Armașu, guvernator al BNM, în cadrul evenimentului de semnare a noului acord.

Mugur Isărescu, guvernator BNR:

„Noul acord urmărește dezvoltarea și extinderea cooperării inclusiv prin schimb de informații, pentru a promova siguranța și buna funcționare a sistemelor financiar-bancare din Republica Moldova și din România. Valorile europene reflectate de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, pe care Republica Moldova l-a semnat în luna iunie 2014, se regăsesc și în parcursul și progresele Băncii Naționale a Moldovei, ca urmare a numeroaselor proiecte de dezvoltare a capacităților, prin strânsă colaborare cu BNR și alte bănci centrale”, a spus guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

Semnarea acordului cu BNR se înscrie în eforturile BNM de a dezvolta cooperarea cu autoritățile din alte state responsabile de reglementarea și supravegherea sectorului financiar-bancar, se scrie în comunicatul băncii centrale.

Totodată, încheierea acestui document constituie încă un exemplu elocvent de implementare eficientă a obiectivelor privind serviciile financiare stabilite de Republica Moldova și Uniunea Europeană în Acordul de Asociere. Vom aminti că în anul 2020, BNM a încheiat memorandumuri de înțelegere în domeniul supravegherii bancare cu Banca Centrală Europeană și cu Banca Centrală a Ungarei, iar în anul 2019 BNM a devenit parte semnatară la Memorandumul de cooperare între Autoritatea Bancară Europeană și autoritățile de supraveghere bancară din Europa de Sud-Est.

În anul 2018, Autotitatea Bancară Europeană a evaluat pozitiv regimul de confidențialitate aplicat de Republica Moldova în domeniul supravegherii bancare, ceea ce facilitează schimbul de informații dintre BNM și autoritățile de supraveghere bancară din Uniunea Europeană.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.