Băncile naționale din Moldova și România, o nouă cooperare. Mai mult efort pentru implementarea standardelor UE

Banca Națională a Moldovei (BNM) și Banca Națională a României (BNR) au încheiat, pe 11 iunie 2021, un nou acord de cooperare menită să contribuie la eforturi mai mari pentru dezvoltarea istemelor financiar-bancare conform standardelor europene.

Potrivit unui comunicat al Băncii Naționale a Moldovei, necesitatea colaborării a fost dictată de faptul că acordul precedent, semnat în 2001, nu mai corespunde noului context marcat de multiplele reforme din sectorul bancar aliniate la cele mai bune practici care să răspundă actualelor rigori și provocări.

Domeniile vizate

licențierea și supravegherea băncilor;
licențierea și supravegherea prestatorilor de servicii de plată și a emitenților de monedă electronică;
infrastructurile pieței financiare;
prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului;
operațiunile cu numerar;
gestiunea situațiilor de criză etc.

De asemenea, BNM și BNR vor putea coopera și în alte domenii de interes reciproc atunci când o astfel de cooperare va fi necesară și posibilă pentru exercitarea atribuțiilor celor două autorități.

Octavian Armașu, Guvernator BNM:

„Pe parcursul anilor, colaborarea cu Banca Națională a României a avut o contribuție remarcabilă la dezvoltarea sectorului financiar-bancar din Republica Moldova. În special, suntem foarte recunoscători colegilor de la BNR, care alături de colegii de la banca centrală a Regatului Țărilor de Jos, au oferit o asistență valoroasă în cadrul proiectului Twinning finanțat de Uniunea Europeană pentru consolidarea capacității BNM în domeniul reglementării și supravegherii bancare. Acest sprijin a contribuit la alinierea legislației bancare a Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene, la implementarea eficientă a noului cadru legal și dezvoltarea capacităților de supraveghere în cadrul BNM”, a menționat Octavian Armașu, guvernator al BNM, în cadrul evenimentului de semnare a noului acord.

Mugur Isărescu, guvernator BNR:

„Noul acord urmărește dezvoltarea și extinderea cooperării inclusiv prin schimb de informații, pentru a promova siguranța și buna funcționare a sistemelor financiar-bancare din Republica Moldova și din România. Valorile europene reflectate de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, pe care Republica Moldova l-a semnat în luna iunie 2014, se regăsesc și în parcursul și progresele Băncii Naționale a Moldovei, ca urmare a numeroaselor proiecte de dezvoltare a capacităților, prin strânsă colaborare cu BNR și alte bănci centrale”, a spus guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

Semnarea acordului cu BNR se înscrie în eforturile BNM de a dezvolta cooperarea cu autoritățile din alte state responsabile de reglementarea și supravegherea sectorului financiar-bancar, se scrie în comunicatul băncii centrale.

Totodată, încheierea acestui document constituie încă un exemplu elocvent de implementare eficientă a obiectivelor privind serviciile financiare stabilite de Republica Moldova și Uniunea Europeană în Acordul de Asociere. Vom aminti că în anul 2020, BNM a încheiat memorandumuri de înțelegere în domeniul supravegherii bancare cu Banca Centrală Europeană și cu Banca Centrală a Ungarei, iar în anul 2019 BNM a devenit parte semnatară la Memorandumul de cooperare între Autoritatea Bancară Europeană și autoritățile de supraveghere bancară din Europa de Sud-Est.

În anul 2018, Autotitatea Bancară Europeană a evaluat pozitiv regimul de confidențialitate aplicat de Republica Moldova în domeniul supravegherii bancare, ceea ce facilitează schimbul de informații dintre BNM și autoritățile de supraveghere bancară din Uniunea Europeană.

#BNR #Mugur Isărescu #Octavian Armașu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.