Băncile naționale din Moldova și România, o nouă cooperare. Mai mult efort pentru implementarea standardelor UE

Banca Națională a Moldovei (BNM) și Banca Națională a României (BNR) au încheiat, pe 11 iunie 2021, un nou acord de cooperare menită să contribuie la eforturi mai mari pentru dezvoltarea istemelor financiar-bancare conform standardelor europene.

Potrivit unui comunicat al Băncii Naționale a Moldovei, necesitatea colaborării a fost dictată de faptul că acordul precedent, semnat în 2001, nu mai corespunde noului context marcat de multiplele reforme din sectorul bancar aliniate la cele mai bune practici care să răspundă actualelor rigori și provocări.

Domeniile vizate

licențierea și supravegherea băncilor;
licențierea și supravegherea prestatorilor de servicii de plată și a emitenților de monedă electronică;
infrastructurile pieței financiare;
prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului;
operațiunile cu numerar;
gestiunea situațiilor de criză etc.

De asemenea, BNM și BNR vor putea coopera și în alte domenii de interes reciproc atunci când o astfel de cooperare va fi necesară și posibilă pentru exercitarea atribuțiilor celor două autorități.

Octavian Armașu, Guvernator BNM:

„Pe parcursul anilor, colaborarea cu Banca Națională a României a avut o contribuție remarcabilă la dezvoltarea sectorului financiar-bancar din Republica Moldova. În special, suntem foarte recunoscători colegilor de la BNR, care alături de colegii de la banca centrală a Regatului Țărilor de Jos, au oferit o asistență valoroasă în cadrul proiectului Twinning finanțat de Uniunea Europeană pentru consolidarea capacității BNM în domeniul reglementării și supravegherii bancare. Acest sprijin a contribuit la alinierea legislației bancare a Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene, la implementarea eficientă a noului cadru legal și dezvoltarea capacităților de supraveghere în cadrul BNM”, a menționat Octavian Armașu, guvernator al BNM, în cadrul evenimentului de semnare a noului acord.

Mugur Isărescu, guvernator BNR:

„Noul acord urmărește dezvoltarea și extinderea cooperării inclusiv prin schimb de informații, pentru a promova siguranța și buna funcționare a sistemelor financiar-bancare din Republica Moldova și din România. Valorile europene reflectate de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, pe care Republica Moldova l-a semnat în luna iunie 2014, se regăsesc și în parcursul și progresele Băncii Naționale a Moldovei, ca urmare a numeroaselor proiecte de dezvoltare a capacităților, prin strânsă colaborare cu BNR și alte bănci centrale”, a spus guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

Semnarea acordului cu BNR se înscrie în eforturile BNM de a dezvolta cooperarea cu autoritățile din alte state responsabile de reglementarea și supravegherea sectorului financiar-bancar, se scrie în comunicatul băncii centrale.

Totodată, încheierea acestui document constituie încă un exemplu elocvent de implementare eficientă a obiectivelor privind serviciile financiare stabilite de Republica Moldova și Uniunea Europeană în Acordul de Asociere. Vom aminti că în anul 2020, BNM a încheiat memorandumuri de înțelegere în domeniul supravegherii bancare cu Banca Centrală Europeană și cu Banca Centrală a Ungarei, iar în anul 2019 BNM a devenit parte semnatară la Memorandumul de cooperare între Autoritatea Bancară Europeană și autoritățile de supraveghere bancară din Europa de Sud-Est.

În anul 2018, Autotitatea Bancară Europeană a evaluat pozitiv regimul de confidențialitate aplicat de Republica Moldova în domeniul supravegherii bancare, ceea ce facilitează schimbul de informații dintre BNM și autoritățile de supraveghere bancară din Uniunea Europeană.

#BNR #Mugur Isărescu #Octavian Armașu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.