Băncile stau pe un munte de bani! Bancherii, cu pofta-n cui de a oferi credite în stânga și în dreapta

Pe parcursul trimestrului IV 2021, lichiditatea excesivă în sistemul bancar s-a diminuat cu 703,0 milioane lei. Față de trimestrul IV 2020 volumul lichidităților excesive la fel s-a diminuat în medie cu 64,0 milioane lei, înregistrând valoarea medie de 3,6 miliarde lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Banca centrală vede anumite riscuri privind majorarea posibilă a lichidităților excesive în sectorul bancar.

Ca rezultat al emisiunii monetare pe parcursul anului 2021 în urma intervențiilor BNM pe piața valutara internă și al asistenței financiare externe anticipate în perioadele viitoare, adițional, se va stimula creșterea continuă a lichidităților excesive în sistemul bancar. Drept consecință acest surplus va crea pe termen scurt un impact pozitiv asupra cererii agregate, asupra cursului de schimb al monedei naționale și ar putea genera presiuni inflaționiste suplimentare”, anunță banca centrală.

În data de 15 februarie BNM a majorat rata de politică monetară cu două puncte procentuale la 10,5% anual.

La prezentarea „Raportului asupra inflației” guvernatorul BNM, Octavian Armașu a declarat că împrumuturile de consum au fost motorașul care a susținut creșterea economică a Republicii Moldova. În trimestrul trei al anului 2021 avansul a fost de 8,3%, iar ultimul trimestru al anului, banca centrală estimează că rata de creștere va fi la fel.

„Stimulăm oamenii să economisească dar nu să consume. Acest lucru va duce la creșterea depozitelor și va fi și o presiune mai mică pe curs. Mai puțin consumă mai puțină presiune din partea importurilor respectiv presiunea pe curs este mai mică”, a comentat Armașu.

#consum #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un al doilea incident de avariere a unui cablu submarin de comunicații a fost raportat în decurs de o săptămână în Marea Baltică. Autoritățile din Letonia au anunțat deteriorarea unui cablu de fibră optică în apropiere de orașul Liepāja, iar poliția a demarat o anchetă.

Premierul Evika Siliņa a scris pe platforma X că avaria a fost depistată în Marea Baltică și vizează un cablu care aparține unei companii private. „Utilizatorii de comunicații din Letonia nu au fost afectați de incident”, a precizat oficialul, și a spus că instituțiile responsabile clarifică circumstanțele producerii avariei.

Potrivit Reuters, care citeazî Poliția de Stat a Letoniei, cablul a fost avariat pe 2 ianuarie, la doar trei zile după ce autoritățile finlandeze au reținut o navă plecată din Rusia, suspectată de implicare într-un atac asupra unui alt cablu din Marea Baltică. Duminică, anchetatorii letoni au urcat la bordul unei nave aflate în portul Liepāja, care ar putea fi implicată în deteriorarea comunicațiilor. Deocamdată, nava și echipajul nu au fost reținute și cooperează cu autoritățile.

Un raport al Pazei de Coastă din cadrul Forțelor Armate ale Letoniei arată că nava verificată se deplasa inițial deasupra unui cablu inactiv, după care și-a schimbat cursul spre un cablu activ — cel care a fost ulterior avariat. În cadrul investigației, polițiștii au inspectat nava și ancora acesteia, au verificat echipamentele tehnice și jurnalele de bord și au audiat mai multe persoane. Ancheta este în desfășurare.

Cablul afectat leagă orașele de coastă Šventoji din Lituania și Liepāja din Letonia, situate la o distanță de aproximativ 65 de kilometri, a precizat Centrul Național pentru Managementul Crizelor din Lituania.

Anterior, la 1 ianuarie, poliția din Finlanda a anunțat arestarea a doi membri ai echipajului navei Fitburg, suspectată de avarierea unui cablu dintre Helsinki și Tallinn. Altori doi marinari li s-a interzis părăsirea țării. Nava a fost reținută la 31 decembrie, în timp ce se deplasa din Rusia spre Israel, iar la control s-a constatat că transporta oțel de construcții de origine rusă, supus sancțiunilor sectoriale ale Uniunii Europene. Pe marfă a fost aplicat sechestru, iar verificările continuă.