Băncile stau pe un munte de bani! Bancherii, cu pofta-n cui de a oferi credite în stânga și în dreapta

Pe parcursul trimestrului IV 2021, lichiditatea excesivă în sistemul bancar s-a diminuat cu 703,0 milioane lei. Față de trimestrul IV 2020 volumul lichidităților excesive la fel s-a diminuat în medie cu 64,0 milioane lei, înregistrând valoarea medie de 3,6 miliarde lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Banca centrală vede anumite riscuri privind majorarea posibilă a lichidităților excesive în sectorul bancar.

Ca rezultat al emisiunii monetare pe parcursul anului 2021 în urma intervențiilor BNM pe piața valutara internă și al asistenței financiare externe anticipate în perioadele viitoare, adițional, se va stimula creșterea continuă a lichidităților excesive în sistemul bancar. Drept consecință acest surplus va crea pe termen scurt un impact pozitiv asupra cererii agregate, asupra cursului de schimb al monedei naționale și ar putea genera presiuni inflaționiste suplimentare”, anunță banca centrală.

În data de 15 februarie BNM a majorat rata de politică monetară cu două puncte procentuale la 10,5% anual.

La prezentarea „Raportului asupra inflației” guvernatorul BNM, Octavian Armașu a declarat că împrumuturile de consum au fost motorașul care a susținut creșterea economică a Republicii Moldova. În trimestrul trei al anului 2021 avansul a fost de 8,3%, iar ultimul trimestru al anului, banca centrală estimează că rata de creștere va fi la fel.

„Stimulăm oamenii să economisească dar nu să consume. Acest lucru va duce la creșterea depozitelor și va fi și o presiune mai mică pe curs. Mai puțin consumă mai puțină presiune din partea importurilor respectiv presiunea pe curs este mai mică”, a comentat Armașu.

#consum #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.