Băncile stau pe un munte de bani! Bancherii, cu pofta-n cui de a oferi credite în stânga și în dreapta

Pe parcursul trimestrului IV 2021, lichiditatea excesivă în sistemul bancar s-a diminuat cu 703,0 milioane lei. Față de trimestrul IV 2020 volumul lichidităților excesive la fel s-a diminuat în medie cu 64,0 milioane lei, înregistrând valoarea medie de 3,6 miliarde lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Banca centrală vede anumite riscuri privind majorarea posibilă a lichidităților excesive în sectorul bancar.

Ca rezultat al emisiunii monetare pe parcursul anului 2021 în urma intervențiilor BNM pe piața valutara internă și al asistenței financiare externe anticipate în perioadele viitoare, adițional, se va stimula creșterea continuă a lichidităților excesive în sistemul bancar. Drept consecință acest surplus va crea pe termen scurt un impact pozitiv asupra cererii agregate, asupra cursului de schimb al monedei naționale și ar putea genera presiuni inflaționiste suplimentare”, anunță banca centrală.

În data de 15 februarie BNM a majorat rata de politică monetară cu două puncte procentuale la 10,5% anual.

La prezentarea „Raportului asupra inflației” guvernatorul BNM, Octavian Armașu a declarat că împrumuturile de consum au fost motorașul care a susținut creșterea economică a Republicii Moldova. În trimestrul trei al anului 2021 avansul a fost de 8,3%, iar ultimul trimestru al anului, banca centrală estimează că rata de creștere va fi la fel.

„Stimulăm oamenii să economisească dar nu să consume. Acest lucru va duce la creșterea depozitelor și va fi și o presiune mai mică pe curs. Mai puțin consumă mai puțină presiune din partea importurilor respectiv presiunea pe curs este mai mică”, a comentat Armașu.

#consum #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova traversează un proces amplu de transformare a sectorului energetic, încercând să scape de dependența istorică față de Est și să-și construiască propriul sistem independent, conectat la piața europeană. Declarațiile au fost făcute de Corina Popescu, președinta Consiliului de Administrație al Moldelectrica, în cadrul unui interviu pentru focusenergetic.ro.

Potrivit acesteia, Republica Moldova nu a avut niciodată un sistem energetic complet independent, fiind dependentă, de-a lungul timpului, fie de Moscova, fie de Kiev. Chiar și în prezent, unele funcționalități critice ale sistemului au fost, până recent, influențate din exterior, inclusiv echilibrarea rețelei.

Situația s-a complicat după reducerea livrărilor de gaze rusești, care a afectat direct centrala de la Cuciurgan – principala sursă de energie a țării. Dacă anterior aceasta acoperea până la 80% din consum, în prezent funcționează limitat, ceea ce a forțat autoritățile să accelereze procesul de diversificare a surselor.

În acest context, interconectarea cu România devine esențială. În prezent, există o singură linie de interconexiune funcțională la Vulcănești, însă alte proiecte sunt în desfășurare. Linia de 400 kV Suceava–Bălți este în licitație, iar o a treia conexiune, Strășeni–Gutinaș, urmează să fie finanțată cu sprijinul Statelor Unite.

Popescu a subliniat că, în paralel, Moldova încearcă să-și alinieze piața la standardele europene, inclusiv prin introducerea mecanismelor de tranzacționare precum Piața pentru Ziua Următoare și Piața Intrazilnică. Obiectivul final este integrarea deplină în rețeaua europeană ENTSO-E.

Oficialul a mai menționat că România joacă un rol-cheie în acest proces, oferind nu doar energie, ci și suport tehnic și expertiză. Totuși, energia livrată nu este gratuită, fiind achitată la prețurile pieței, inclusiv în situații de urgență.

Deși există progrese, sectorul energetic din Republica Moldova rămâne vulnerabil, iar procesul de transformare este unul dificil și de durată. „Nu mai poate fi păstrat modelul vechi. Moldova trebuie să-și construiască un sistem energetic propriu, aflat sub controlul său”, a punctat Corina Popescu.