Bancnota care dispare definitiv. Nu va mai fi acceptată nicăieri. Nu se mai tipărește

Foarte curând, această bancnotă ar putea dispărea definitiv. Nu se mai tipărește și este acceptată numai în România și în Republica Moldova! De asemenea, este foarte ușor de falsificat.

Din 2019, bancnota de 500 de euro nu se mai tipăreşte şi mai este acceptată în comerţ doar în România şi Moldova. În Germania, de exemplu, dacă vrei să plăteşti ceva scump cu hârtii de 500 de euro, vânzătorul cheamă poliția pentru verificări. Potrivit estimărilor Băncii Europene, în 2019 erau aproximativ 52 de milioane de bancnote de 500 de euro în circulaţie, ceea ce reprezintă 20% din valoarea totală a bancnotelor euro. Bancnota de 500 de euro este numită popular „bin Laden”, o aluzie la fostul şef al grupării teroriste al-Qaida, deoarece ar fi permis grupărilor infracţionale să transporte sume mari într-un spaţiu compact.

Cum ne dăm seama dacă o bancnotă este reală?

Pentru a ne da seama dacă o bancnotă este reală, trebuie să căutăm o hologramă în partea dreaptă jos. Imaginea se schimbă alternativ între valoare şi o fereastră sau o poartă, iar pe fundal sunt mai multe cercuri concentrice colorate. Fiecare bancnotă are, de asemenea, un fir de siguranță. Acesta are forma unei dungi, de culoare închisă, cu suma 500 şi cuvântul EURO inscripţionate.

Putem recunoaște o bancnotă reală și după filigran. Acesta trebuie să fie vizibil în momentul în care țineți bancnota îndreptată spre lumină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#500 #euro #bancnota

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.