Banii străinilor, colacul de salvare pentru bugetul Republicii Moldova

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să atragă finanțări externe, pentru susținerea bugetară, în sumă de 11,8 miliarde de lei, potrivit proiectului bugetului pentru anul 2022.

Împrumuturile externe pentru sprijin bugetar sunt estimate la 4,6 miliarde de lei, iar pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe – 7,2 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor estimează că anul viitor Republica Moldova va primi, în sprijinul bugetului, a doua tranșă a împrumutului FMI în cadrul noului program în valoare de 1,5 miliarde de lei (echivalentul a 80 milioane dolari), dar și prima tranșă a Comisia Europeană în cadrul noului acord privind asistența macrofinanciară în valoare de 1,1 miliarde lei (echivalentul a 50 milioane euro), un împrumut al Băncii Mondiale în valoare de 1 miliard de lei (echivalentul a 53,5 milioane dolari), inclusiv un împrumut în cadrul DPO în valoare de 938,5 milioane lei (echivalentul a 50 milioane dolari), 660 milioane lei (echivalentul a 30 milioane euro) de la alți donatori, precum și 377,8 milioane lei (echivalentul a 20,1 milioane dolari) de la Banca Europeană pentru Investiții în cadrul proiectului de achiziție de locomotive și restructurare a infrastructurii feroviare.

Principalul creditor al Guvernului Republicii Moldova în 2022 va fi Banca Mondială prin Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care vor oferi țării noastre în ansamblu împrumuturi în valoare de 3 miliarde. 690,1 milioane lei (echivalentul a 196,6 milioane dolari), ceea ce reprezintă circa 31,1% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale. Se preconizează ca locul doi în ceea ce privește volumul total al împrumuturilor externe de stat alocate Moldovei în anul 2022 să fie ocupat de BERD cu un indicator de 2,1 miliarde de lei (echivalentul a 114,2 milioane dolari), ceea ce reprezintă 18,1% din volumul total al împrumuturilor externe guvernamentale.

Principalul creditor al Guvernului Republicii Moldova în 2022 va fi Banca Mondială prin Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care vor oferi țării noastre împrumuturi în sumă de 3,6 miliarde de lei (echivalentul a 196,6 milioane dolari), ceea ce reprezintă circa 31,1% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale. Pe locul doi la va fi BERD cu un volum total al împrumuturilor de 2,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 18,1% din volumul total al împrumuturilor externe guvernamentale. Locul trei va fi ocupat de Banca Europeană de Investiții: 1,7 miliarde de lei (echivalentul a 93,4 milioane dolari), ceea ce reprezintă 14,8% din suma totală a împrumuturilor guvernamentale străine. Urmează FMI, care va acorda împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde de lei (echivalentul a 80 milioane dolari), care vor constitui 12,7% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale.

Uniunea Europeană va acorda Moldovei împrumuturi în sumă de 1,1 miliarde lei (echivalentul a 58,6 milioane dolari), ceea ce va constitui 9,3% din volumul total al creditelor externe.

#buget #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.