Bărbatul care a cumpărat o clădire ieftină în Italia își împărtășeste experința: nu este totul atât de simplu

Casele ieftine din Italia continuă să atragă sute de cumpărători interesați, în ciuda pandemiei. Dar ce se întâmplă odată ce cineva face pasul și își investește într-un colț care se prăbușește într-un oraș îndepărtat?

Roy Patrick, un fanat al mașinii și motocicletelor britanice în vârstă de 67 de ani, a cumpărat o clădire veche în satul de munte din nordul Carrega Ligure pentru aproximativ 16.500 de dolari, a fost o aventură – nu fără nenorociri.

Patrick, din Oxford, a cumpărat proprietatea după ce s-a găsit în sat, în munții de la granița regiunilor italiene Piemont și Ligure, aproape din întâmplare.
A ajuns după ce a debarcat dintr-o croazieră mediteraneană post-divorț în portul Genova, unde a întâlnit oameni care i-au spus despre minunile satului. A decis să viziteze și să arunce o privire și a fost fascinat de locul respectiv.
După ce a vizitat mai multe proprietăți vechi, s-a îndrăgostit de clădirea școlii din anii 1930 și a cumpărat-o în 2017.

„Celelalte case erau drăguțe, dar nu aveau nimic special, ar fi putut fi în orice mic sat italian ascuns în alei”, spune Patrick. „Dar aceasta a fost deosebită, priveliștea este unică: felul în care soarele coboară deasupra munților când apune, ai spune„ wow ”. Este Arcadia mea personală, Nirvana mea, locul terapeutic. „

De la cumpărare, Patrick vizita casa la fiecare două săptămâni – chiar și în timpul pandemiei.

Totul a fost perfect, până când, în ajunul Crăciunului, un coș de fum instabil s-a prăbușit din cauza zăpezii abundente.

În timpul renovărilor minime necesare pentru a face locuibilă vechea școală, Patrick spune că a dezgropat o comoară de descoperiri istorice.
În mansardă, a descoperit moaștele din vechea viață a clădirii: grămezi prăfuite de cărți de text vechi, cerneluri, sticle de sticlă, registre de și alte obiecte ciudate din vremurile trecute când 20 de elevi studiau în ceea ce este acum camera de zi a lui Patrick.
Pe prag este un mozaic cu cifre romane care indică anul în care a fost construită școala. Patrick a decis să păstreze pardoselile originale cu gresie și pereții acoperiți cu lemn.
Patrick are câteva sfaturi pentru cei tentați de gândul de a cumpăra o casă aici: nu vă așteptați la niciun buzz social și fiți pregătiți pentru drumuri accidentate și dificile.
Nu există absolut nimic, spune el, doar priveliști minunate, liniște, aer curat și împrejurimi curate. Fără baruri, supermarketuri, magazine sau restaurante. Un vehicul este esențial pentru a vă deplasa.

Patrik a întâmpinat dificultăți și atunci când a făcut renovarea.

De asemenea, el spune că este destul de dificil să locuiști în astfel de regiuni, drumurile înguste de munte pot cauza dificultăți de deplasare, iar proviziile le faci o dată la o săptămână. El spune că nu este totul atât de simplu. Este frumoasă doar priveliștea, dar condițiile lasă de dorit.

#experinta #case la pret mic #restaurare #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.