Kremlinul ar fi cheltuit peste 11.000.000 € pentru campania prezidențială a lui Dodon

24 Iun. 2021, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Iun. 2021, 15:54 // Actual //  MD Bani

Federația Rusă ar fi investit în total 11,453 milioane de euro pentru a-l face pe Igor Dodon noul președinte al Moldovei în toamna anului 2020 și pentru a-și consolida influența în Europa Centrală. Documentul este prezentat de către celebrul ziar BILD, citează Realitatea.md.

Patru milioane dintre acestea erau destinate pentru „candidații prietenoși” care trebuiau să implementeze politicile Kremlinului în Moldova după alegeri, 528.000 de euro urmau să meargă la „proiecte media” de propagandă, 393.000 de euro observatorilor electorali străini și jumătate de milion de euro au fost alocate pentru „procesarea rezultatelor de către comisia electorală” – ultimul as din mâneca Kremlinului, dacă propriul candidat ar trebui doar să piardă.

În iulie 2020, serviciul secret al Republicii Moldova a identificat numeroase „proiecte” pe care Kremlinul le implementa sau intenționează să le implementeze pentru a influența alegătorii.

„ADOLF”. Planul era de a crea un „pro-Moldova” și un „pro-Sandu” – „anti-erou” care, cu „personalitatea sa scandalosă anti-rusă”, ar juca simpatia pentru tabăra pro-europeană. Declaratul „extremist de dreapta” ar trebui „să critice extrem de mult toți candidații, cu excepția lui Maia Sandu”, atât pe rețelele de socializare, cât și pe diferite canale TV.

Patru videoclipuri pe lună, în care se adresează socialiștilor și alegătorilor lor, urmau să fie produse pe parcursul a trei luni și distribuite pe Facebook. Oamenii prietenoși cu Kremlinul ar trebui să fie descriși ca „bolnavi de covid”, „negri” și „pitici”.

Scopul: crearea dezgustului pentru tabăra pro-europeană.

Kremlinul a dorit să ofere 10.000 de euro pe lună pentru actori, echipe de camere și costuri de producție. Proiectul cu numele de cod „ADOLF” urma să primească 1000 de euro din aceasta.

Pe de altă parte, serviciile secrete ale Rusiei au planificat „Planul Langweiler”. Aici, un actor „bine-cunoscut, pro-european”, ar trebui să pună la îndoială moderat și politicos obiectivele partidelor pro-occidentale și să recunoască contradicții din ce în ce mai mari. „Ar trebui să critice toți politicienii, dar se concentrează pe Maia Sandu”, scrie sursa citată.

„Noutate era că nu are rost să mergi la urne, deoarece niciunul dintre candidați nu își va ține promisiunile”.

Același plan prevedea crearea unui număr de canale Telegram pe principiul „80% știri adevărate și 20% știri false” pentru a motiva să voteze pentru Igor Dodon. Publicația notează că, pentru fiecare canal Telegram, serviciile speciale ruse au angajat un editor (1000 de euro pe lună) și doi „jurnaliști” (fiecare 400 de euro pe lună).

Se știe că liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, se află sub protecția reprezentanților administrației Președintelui Rusiei, iar finanțarea activităților sale este asigurată prin intermediul oamenilor de afaceri controlați de Kremlin. Activitățile lui Igor Dodon au fost coordonate de Dmitri Kozak, șeful adjunct al Administrației Prezidențiale ruse, precum și de așa-numitul „departament moldovenesc” al Administrației, condus de generalul SVR Vladimir Cernov.

Articolul integral poate fi accesat pe BILD.DE.

20 Mai 2026, 16:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Mai 2026, 16:48 // Actual //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional anticipează o încetinire accentuată a economiei Republicii Moldova în 2026, în contextul noilor șocuri energetice și al tensiunilor geopolitice. Potrivit acordului la nivel de experți privind noul program pe 36 de luni susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), creșterea economică ar urma să coboare la 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025.

Una dintre cele mai importante concluzii din document este accelerarea inflației. FMI estimează că rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1% în 2026, după ce anul trecut a fost de 7,8%, iar la începutul anului revenise în intervalul-țintă al BNM. Instituția leagă noua presiune inflaționistă de efectele războiului din Orientul Mijlociu și de costurile energetice mai mari.

Un alt detaliu important din raport este creșterea puternică a deficitului contului curent, estimat la 22,1% din PIB — un indicator care reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie. Un asemenea nivel indică o dependență mai mare de finanțarea externă.

FMI avertizează că presiunile nu se vor opri doar la energie. Instituția menționează riscuri legate de perturbarea piețelor de îngrășăminte și combustibil, ceea ce poate afecta inclusiv agricultura — sector care a contribuit semnificativ la revenirea economiei în 2025.

Raportul mai arată că autoritățile și-au asumat reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în anul 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt planificate reforme fiscale, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare și îmbunătățirea administrării veniturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!