Beijingul pregătește un șoc monetar ca răspuns la tarifele SUA

11 Dec. 2024, 17:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Dec. 2024, 17:52 // Actual //  Ursu Victor

Autoritățile din China discută posibilitatea unei devalorizări a yuanului în 2025, ca măsură de contracarare a posibilei înăspriri a politicilor comerciale americane sub o nouă administrație Trump, informează Reuters, citând surse apropiate cu situația. Potrivit acestora, Beijingul consideră necesare stimulente economice mai ample pentru a face față impactului majorării tarifelor comerciale.

Donald Trump a amenințat cu introducerea unor taxe generale de 10% pentru toate mărfurile importate în Statele Unite, inclusiv tarife specifice pentru importurile din China, ceea ce ar putea ridica taxele pentru produsele chinezești la 60%. O devalorizare a yuanului ar putea reduce costurile exporturilor chineze, diminuând efectul tarifelor și creând condiții monetare mai favorabile în China.

Banca Centrală a Chinei și Biroul de Informații al Consiliului de Stat, care răspunde solicitărilor presei în numele guvernului, nu au oferit un răspuns imediat pentru comentarii.

Potrivit surselor Reuters, o posibilă devalorizare a yuanului ar reprezenta o abatere de la politica tradițională a Chinei de menținere a stabilității monedei naționale. Deși este improbabil ca banca centrală să anunțe oficial că renunță la susținerea yuanului, ar putea sublinia o mai mare libertate a pieței în stabilirea cursului valutar.

La începutul săptămânii, conducerea chineză a făcut un prim pas către relaxarea politicii monetare, pentru prima dată din 2010. În declarațiile Biroului Politic al Partidului Comunist nu s-a menționat necesitatea menținerii unui yuan „în mare parte stabil” – o formulare utilizată ultima dată în luna iulie.

Potrivit unei surse Reuters, Banca Populară a Chinei analizează posibilitatea devalorizării yuanului la 7,5 unități pentru un dolar, ceea ce ar reprezenta o scădere de aproximativ 3,5% față de nivelul actual de 7,25.

În timpul primului mandat al lui Donald Trump, yuanul s-a depreciat cu peste 12% față de dolar, între martie 2018 și mai 2020, pe fondul războiului comercial dintre Washington și Beijing. Devalorizarea yuanului ar putea ajuta economia Chinei să își atingă obiectivul de creștere economică de 5% și să reducă presiunile deflaționiste prin creșterea veniturilor din exporturi și scumpirea importurilor.

Conform prognozelor analiștilor, yuanul ar putea ajunge la un curs de 7,37 pentru un dolar până la sfârșitul anului 2025. De la sfârșitul lunii septembrie, moneda chineză s-a depreciat cu aproape 4%, pe măsură ce investitorii au început să anticipeze o posibilă revenire a lui Trump la Casa Albă. În trecut, Banca Centrală a Chinei a intervenit pentru a limita volatilitatea yuanului prin achiziții și vânzări de valută prin intermediul băncilor de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!