Bemol Retail a câștigat definitiv procesul judiciar în Olanda. Portul Giurgiulești s-ar putea întoarce proprietaruluiui

La 7 septembrie, Curtea de Apel Amsterdam a respins apelul înaintat în numele companiilor Danube Logistics din Olanda și Republica Moldova împotriva deciziei Instanței districtuale din Amsterdam în procesul Danube Logistics împotriva Bemol Retail SRL, Easeur Holding BV și New Ventures Capital, se arată în cadrul uni comunicat de presă transmis de către compania Bemol Retail.

În hotărârea sa, instanța olandeză a decis că cererile Danube Logistics de a interzice Bemol Retail să întreprindă orice acțiune împotriva activelor Danube Logistics, inclusiv aplicarea sechestrului, sunt neîntemeiate.

Mai mult, instanța a constatat că, atunci când s-a aplicat sechestrul, s-a presupus în mod corect că acesta a fost efectuat în baza faptului că debitorul Thomas MOSER este proprietar al acestor active.

Este de menționat că sechestrul asupra capitalului social al Danube Logistics SRL, menținut prin hotărârea judecătorească definitivă, a fost aplicat de către executorul judecătoresc ca măsură asiguratorie în cadrul procedurii de executare a hotărârii judecătorești de repararea prejudiciului cauzat Bemol Retail de către Thomas MOSER, prin fraudă și gestionare ineficientă.

De asemenea, potrivit comunicatului Bemol Retail, instanța de la Amsterdam a respins ca fiind neîntemeiată cererea Danube Logistics de a interzice Bemol Retail de a face careva declarații cu privire la tranzacția de vânzare-cumpărare a portului Giurgiulești din 2011 (acționarul Bemol Retail SRL consideră că Thomas MOSER și-a însușit activele).

Mai mult, prin decizia sa, instanța de la Amsterdam a respins cererea Danube Logistics de a interzice New Ventures Capital (compania-mamă a Bemol Retail) să continue actualul proces și să inițieze noi litigii în legătură cu tranzacția de vânzare-cumpărare din 2011 a portului Giurgiulești. Instanța a decis că New Ventures este liberă de a acționa în instanțe, iar curtea olandeză nu poate emite o astfel de interdicție.

Bemol Retail salută deciziile definitive ale instanțelor olandeze, care au respins cererile Danube Logistics împotriva companiei și reiterăm încrederea în supremația legii ca un criteriu fundamental pentru dezvoltarea Republicii Moldova ca stat democratic.
Ministerul Economiei și Infrastructurii saliază poziției exprimată de Guvernul Republicii Moldova referitor la privatizarea/înstrăinarea Portului Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) și susține următoarele precizări pe care le-a făcut Guvernul Republicii Moldova printr-un comunicat emis pe data de 8 iulie 2021.

Bani.md amintește că, în timp ce bunurile Portului Giurgiulești reprezentau subiect de litigiu, pe data de 7 mai 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Tranzacția a avut loc în pofida faptului că activele și cota parte Danube Logistics SRL se aflau sub sechestru judiciar.

Se întâmplă după ce Thomas Moser a operat în mod fraudulos cu activele Danube Logistics, trecându-le în propriul portofoliu de investiții contra sumei de doar 344 de dolari americani.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţinea, într-o analiză, că în urma acestei tranzacției de cumpărare a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către BERD, contra sumei de doar 1000 € , Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost „țepuită de 100 milioane de euro.”

#Bemol Giurgiulești #Portul Giurgiulesti #Danube Logistics SRL #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii au contractat credite ipotecare în valoare record de 3,3 miliarde de lei în trimestrul III al anului 2026, cea mai mare sumă împrumutată vreodată într-un singur trimestru. Paradoxal, deși Banca Națională a Moldovei a început să majoreze rata de bază, dobânzile la creditele imobiliare noi au continuat să scadă. Economistul Veaceslav Ioniță atrage însă atenția că explozia creditării este alimentată nu doar de interesul pentru locuințe, ci și de scumpirea apartamentelor, care îi obligă pe cumpărători să împrumute sume tot mai mari.

Potrivit analizei economistului, precedentul record trimestrial fusese stabilit în ultimele trei luni ale anului 2024, când volumul creditelor ipotecare noi a ajuns la 3,2 miliarde de lei. În trimestrul III din 2026, acest prag a fost depășit pentru prima dată.

Creșterea este cu atât mai spectaculoasă dacă analizăm evoluția din ultimii ani. În 2023, moldovenii au contractat credite ipotecare noi de 3,3 miliarde de lei pe parcursul întregului an. În 2024, volumul a urcat la 8,1 miliarde de lei, iar în 2025 a ajuns la 11,3 miliarde de lei.

În ultimele patru trimestre, respectiv din octombrie 2025 până în septembrie 2026, băncile au acordat credite ipotecare noi în valoare de 11,4 miliarde de lei. Suma se apropie de maximul istoric anualizat de 11,7 miliarde de lei, înregistrat în trimestrul III din 2025.

Totuși, recordul valoric nu este însoțit și de un record al numărului de împrumuturi. În trimestrul III din 2026 au fost contractate aproximativ 2.370 de credite ipotecare, comparativ cu 2.080 în trimestrul precedent și 1.750 în primele trei luni ale anului. Maximul istoric rămâne cel din trimestrul IV al anului 2024, când au fost acordate aproximativ 2.400 de credite.

Explicația acestei diferențe ține de creșterea sumelor împrumutate. Dacă la sfârșitul anului 2024 valoarea medie a unui credit ipotecar era de aproximativ 1,33 milioane de lei, în trimestrul III din 2026 aceasta a ajuns la 1,39 milioane de lei.

Economistul explică această evoluție inclusiv prin scumpirea locuințelor, care determină cumpărătorii să solicite finanțări bancare mai mari pentru achiziționarea unui apartament.

Un alt fenomen remarcat de Veaceslav Ioniță este evoluția neașteptată a dobânzilor. Deși BNM a început să înăsprească politica monetară, rata medie a dobânzii la creditele imobiliare noi s-a redus de la 10,3% în trimestrul I al anului 2026 la 9,9% în trimestrul II și la 9,7% în trimestrul III.

Situația contrastează cu perioada 2021–2022, când majorarea ratei de bază a fost însoțită de o scumpire abruptă a creditelor ipotecare. Atunci, dobânda medie a crescut de la 6,7% în primul trimestru din 2021 până la 17,6% în ultimul trimestru al anului 2022.

De această dată, potrivit economistului, transmiterea deciziilor de politică monetară asupra dobânzilor bancare este diferită, iar concurența dintre bănci, costul resurselor atrase și structura creditelor acordate pot influența evoluția acestora.

Ioniță subliniază că reducerea dobânzilor nu poate fi atribuită majorării ratei de bază, dar datele arată că înăsprirea politicii monetare nu a împiedicat ieftinirea creditelor ipotecare noi până în trimestrul III.

În același timp, economistul avertizează că majorarea volumului creditelor nu trebuie confundată cu o creștere proporțională a numărului de apartamente cumpărate. O parte din avansul sumelor împrumutate reflectă scumpirea proprietăților imobiliare.

Cu toate acestea, creșterea numărului de contracte ipotecare în ultimele trimestre confirmă intensificarea activității de creditare și menținerea interesului populației pentru achiziția locuințelor prin intermediul băncilor.