Bemol Retail a câștigat definitiv procesul judiciar în Olanda. Portul Giurgiulești s-ar putea întoarce proprietaruluiui

La 7 septembrie, Curtea de Apel Amsterdam a respins apelul înaintat în numele companiilor Danube Logistics din Olanda și Republica Moldova împotriva deciziei Instanței districtuale din Amsterdam în procesul Danube Logistics împotriva Bemol Retail SRL, Easeur Holding BV și New Ventures Capital, se arată în cadrul uni comunicat de presă transmis de către compania Bemol Retail.

În hotărârea sa, instanța olandeză a decis că cererile Danube Logistics de a interzice Bemol Retail să întreprindă orice acțiune împotriva activelor Danube Logistics, inclusiv aplicarea sechestrului, sunt neîntemeiate.

Mai mult, instanța a constatat că, atunci când s-a aplicat sechestrul, s-a presupus în mod corect că acesta a fost efectuat în baza faptului că debitorul Thomas MOSER este proprietar al acestor active.

Este de menționat că sechestrul asupra capitalului social al Danube Logistics SRL, menținut prin hotărârea judecătorească definitivă, a fost aplicat de către executorul judecătoresc ca măsură asiguratorie în cadrul procedurii de executare a hotărârii judecătorești de repararea prejudiciului cauzat Bemol Retail de către Thomas MOSER, prin fraudă și gestionare ineficientă.

De asemenea, potrivit comunicatului Bemol Retail, instanța de la Amsterdam a respins ca fiind neîntemeiată cererea Danube Logistics de a interzice Bemol Retail de a face careva declarații cu privire la tranzacția de vânzare-cumpărare a portului Giurgiulești din 2011 (acționarul Bemol Retail SRL consideră că Thomas MOSER și-a însușit activele).

Mai mult, prin decizia sa, instanța de la Amsterdam a respins cererea Danube Logistics de a interzice New Ventures Capital (compania-mamă a Bemol Retail) să continue actualul proces și să inițieze noi litigii în legătură cu tranzacția de vânzare-cumpărare din 2011 a portului Giurgiulești. Instanța a decis că New Ventures este liberă de a acționa în instanțe, iar curtea olandeză nu poate emite o astfel de interdicție.

Bemol Retail salută deciziile definitive ale instanțelor olandeze, care au respins cererile Danube Logistics împotriva companiei și reiterăm încrederea în supremația legii ca un criteriu fundamental pentru dezvoltarea Republicii Moldova ca stat democratic.
Ministerul Economiei și Infrastructurii saliază poziției exprimată de Guvernul Republicii Moldova referitor la privatizarea/înstrăinarea Portului Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) și susține următoarele precizări pe care le-a făcut Guvernul Republicii Moldova printr-un comunicat emis pe data de 8 iulie 2021.

Bani.md amintește că, în timp ce bunurile Portului Giurgiulești reprezentau subiect de litigiu, pe data de 7 mai 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Tranzacția a avut loc în pofida faptului că activele și cota parte Danube Logistics SRL se aflau sub sechestru judiciar.

Se întâmplă după ce Thomas Moser a operat în mod fraudulos cu activele Danube Logistics, trecându-le în propriul portofoliu de investiții contra sumei de doar 344 de dolari americani.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţinea, într-o analiză, că în urma acestei tranzacției de cumpărare a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către BERD, contra sumei de doar 1000 € , Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost „țepuită de 100 milioane de euro.”

#Bemol Giurgiulești #Portul Giurgiulesti #Danube Logistics SRL #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat a comercializat, în perioada 1–31 august, bunuri confiscate în valoare de 363 500,68 lei. În total, au fost vândute 9 776 de bunuri, iar pentru acestea au fost recepționate 225 de cereri.

Lista publicată de instituție arată că printre bunurile comercializate s-au numărat produse electronice, electrocasnice, articole vestimentare și încălțăminte, ceasuri, unelte, echipamente pentru încălzire, dar și mijloace de transport.

Unele dintre cele mai scumpe produse din listă au fost un televizor LG OLED evo AI de 83 de inci, comercializat cu 50 640 de lei, și un televizor Samsung OLED S90D, vândut cu 19 200 de lei. Totodată, două pompe de căldură Vaillant au fost comercializate cu 27 150 de lei.

Printre bunurile care au atras mai multe cereri s-au numărat și ceasurile de mână. De exemplu, trei ceasuri Cartier au avut câte 11 cereri fiecare, iar alte modele, inclusiv „Must de Cartier 21”, „Zeno-Watch Basel” și „A. Lange & Sohne”, au primit între 9 și 10 cereri. Prețurile de comercializare au variat între 2 050 și 5 000 de lei pentru aceste loturi.

O parte importantă a listei o constituie hainele și încălțămintea pentru femei. De exemplu, un lot de 52 de rochii a fost comercializat cu 52 000 de lei, 17 perechi de încălțăminte de tip pantofi, sandale și șlapi – cu 17 000 de lei, iar șapte scurte din piele – cu 14 000 de lei. În aceeași listă apar articole cu inscripții precum „Tara Jarmon”, „Naf-Naf”, „Mexx”, „Redskins”, „What For”, „Pataugas”, „Clarks” și „Emporio Armani”.

Au fost scoase la vânzare și produse mai neobișnuite. Printre acestea se regăsește un autocamion AVIA fabricat în 1985, evaluat la 8 130 de lei. Potrivit descrierii din listă, vehiculul este învechit fizic și moral, este inapt pentru exploatare și necesită reparații care depășesc oportunitatea economică.

În listă apar inclusiv două bărci, o lampă de birou cu încărcător inductiv, scule electrice Milwaukee și Parkside, aspiratoare robot, aparate de cafea DeLonghi, telefoane Redmi, carduri de memorie, precum și componente electronice în cantități de la câteva zeci până la câteva mii de bucăți.

De asemenea, SFS a comercializat un aparat medical K-Laser Blue Derma, cu accesorii, pentru 13 439,46 lei, și un monitor Philips pentru 1 123,20 lei.

Potrivit datelor din document, valoarea medie rezultată din raportarea sumei totale la cele 9 776 de bunuri este de aproximativ 37 de lei per bun, însă această medie este puternic influențată de loturile foarte mari de componente electronice și alte produse vândute în cantități de zeci, sute sau mii de unități.

SFS precizează că bunurile confiscate sunt comercializate în condițiile stabilite de legislație, iar ofertele disponibile pot fi consultate pe pagina instituției dedicată bunurilor confiscate.