Bemol Retail a câștigat definitiv procesul judiciar în Olanda. Portul Giurgiulești s-ar putea întoarce proprietaruluiui

La 7 septembrie, Curtea de Apel Amsterdam a respins apelul înaintat în numele companiilor Danube Logistics din Olanda și Republica Moldova împotriva deciziei Instanței districtuale din Amsterdam în procesul Danube Logistics împotriva Bemol Retail SRL, Easeur Holding BV și New Ventures Capital, se arată în cadrul uni comunicat de presă transmis de către compania Bemol Retail.

În hotărârea sa, instanța olandeză a decis că cererile Danube Logistics de a interzice Bemol Retail să întreprindă orice acțiune împotriva activelor Danube Logistics, inclusiv aplicarea sechestrului, sunt neîntemeiate.

Mai mult, instanța a constatat că, atunci când s-a aplicat sechestrul, s-a presupus în mod corect că acesta a fost efectuat în baza faptului că debitorul Thomas MOSER este proprietar al acestor active.

Este de menționat că sechestrul asupra capitalului social al Danube Logistics SRL, menținut prin hotărârea judecătorească definitivă, a fost aplicat de către executorul judecătoresc ca măsură asiguratorie în cadrul procedurii de executare a hotărârii judecătorești de repararea prejudiciului cauzat Bemol Retail de către Thomas MOSER, prin fraudă și gestionare ineficientă.

De asemenea, potrivit comunicatului Bemol Retail, instanța de la Amsterdam a respins ca fiind neîntemeiată cererea Danube Logistics de a interzice Bemol Retail de a face careva declarații cu privire la tranzacția de vânzare-cumpărare a portului Giurgiulești din 2011 (acționarul Bemol Retail SRL consideră că Thomas MOSER și-a însușit activele).

Mai mult, prin decizia sa, instanța de la Amsterdam a respins cererea Danube Logistics de a interzice New Ventures Capital (compania-mamă a Bemol Retail) să continue actualul proces și să inițieze noi litigii în legătură cu tranzacția de vânzare-cumpărare din 2011 a portului Giurgiulești. Instanța a decis că New Ventures este liberă de a acționa în instanțe, iar curtea olandeză nu poate emite o astfel de interdicție.

Bemol Retail salută deciziile definitive ale instanțelor olandeze, care au respins cererile Danube Logistics împotriva companiei și reiterăm încrederea în supremația legii ca un criteriu fundamental pentru dezvoltarea Republicii Moldova ca stat democratic.
Ministerul Economiei și Infrastructurii saliază poziției exprimată de Guvernul Republicii Moldova referitor la privatizarea/înstrăinarea Portului Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) și susține următoarele precizări pe care le-a făcut Guvernul Republicii Moldova printr-un comunicat emis pe data de 8 iulie 2021.

Bani.md amintește că, în timp ce bunurile Portului Giurgiulești reprezentau subiect de litigiu, pe data de 7 mai 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Tranzacția a avut loc în pofida faptului că activele și cota parte Danube Logistics SRL se aflau sub sechestru judiciar.

Se întâmplă după ce Thomas Moser a operat în mod fraudulos cu activele Danube Logistics, trecându-le în propriul portofoliu de investiții contra sumei de doar 344 de dolari americani.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţinea, într-o analiză, că în urma acestei tranzacției de cumpărare a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către BERD, contra sumei de doar 1000 € , Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost „țepuită de 100 milioane de euro.”

#Bemol Giurgiulești #Portul Giurgiulesti #Danube Logistics SRL #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea de 37% anunțată în ramura construcțiilor nu reprezintă un nou boom imobiliar, ci o revenire parțială după căderea severă din 2022–2023, explică economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză bazată pe date oficiale. Conform acestuia, sectorul construcțiilor se află puternic influențat de ciclurile economice, șocurile externe și condițiile financiare interne, iar interpretarea cifrelor „brute” poate crea o impresie falsă de expansiune.

Indicele lucrărilor de construcție din 2025 va reuși, într-adevăr, să depășească nivelul din 2021, însă doar pentru că include toate categoriile de lucrări: infrastructură inginerească, clădiri nerezidențiale și clădiri rezidențiale. În realitate, segmentul care interesează cel mai mult populația — construcțiile de locuințe noi — reprezintă doar aproximativ un sfert din totalul volumului, iar dinamica acestuia este mult mai nuanțată.

Datele istorice arată că între 2015 și 2017, sectorul rezidențial a trecut printr-o contracție consecutivă, determinată de instabilitatea financiară. O fază de creștere solidă începe în 2018, impulsionată de creșterea salariilor, condiții financiare stabile și lansarea programului „Prima Casă”. Expansiunea continuă până în 2021, an în care se înregistrează cel mai ridicat nivel al construcțiilor rezidențiale noi și o creștere anuală de +33%.

Trendul se rupe în 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și explozia prețurilor la materiale. Inflația și scumpirea creditelor afectează direct capacitatea populației de a accesa finanțări, iar volumul construcțiilor rezidențiale se prăbușește cu -33% în 2022 și cu -13,6% în 2023. În doar doi ani, sectorul ajunge la 58% din nivelul anului de vârf 2021.

În 2024 are loc o stabilizare, iar pentru 2025 se estimează o creștere de aproximativ 25%. Economistul precizează însă că această creștere nu trebuie interpretată ca o expansiune reală, ci ca o recuperare parțială a pierderilor. Chiar și cu avansul prognozat, sectorul ajunge la aproape 80% din nivelul 2021 — semn că piața nu a depășit încă șocurile anilor precedenți.

În ansamblu, analiza arată că anul 2021 rămâne cel mai puternic din ultimul deceniu în ceea ce privește construcțiile rezidențiale noi. Anul 2025 este anticipat a fi al doilea ca volum, depășind clar perioada 2015–2020 și anii 2022–2024, dar fără a recupera complet vârful precedent.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, concluzia este clară: sectorul rezidențial a intrat într-o fază de revenire graduală în 2024–2025, într-o piață care se recalibrează după șocuri economice majore. Creșterea aparent spectaculoasă este, de fapt, o normalizare lentă — nu începutul unui nou boom imobiliar. Dacă ai nevoie, pot propune și titluri pentru această știre.