Bemol Retail a câștigat definitiv procesul judiciar în Olanda. Portul Giurgiulești s-ar putea întoarce proprietaruluiui

La 7 septembrie, Curtea de Apel Amsterdam a respins apelul înaintat în numele companiilor Danube Logistics din Olanda și Republica Moldova împotriva deciziei Instanței districtuale din Amsterdam în procesul Danube Logistics împotriva Bemol Retail SRL, Easeur Holding BV și New Ventures Capital, se arată în cadrul uni comunicat de presă transmis de către compania Bemol Retail.

În hotărârea sa, instanța olandeză a decis că cererile Danube Logistics de a interzice Bemol Retail să întreprindă orice acțiune împotriva activelor Danube Logistics, inclusiv aplicarea sechestrului, sunt neîntemeiate.

Mai mult, instanța a constatat că, atunci când s-a aplicat sechestrul, s-a presupus în mod corect că acesta a fost efectuat în baza faptului că debitorul Thomas MOSER este proprietar al acestor active.

Este de menționat că sechestrul asupra capitalului social al Danube Logistics SRL, menținut prin hotărârea judecătorească definitivă, a fost aplicat de către executorul judecătoresc ca măsură asiguratorie în cadrul procedurii de executare a hotărârii judecătorești de repararea prejudiciului cauzat Bemol Retail de către Thomas MOSER, prin fraudă și gestionare ineficientă.

De asemenea, potrivit comunicatului Bemol Retail, instanța de la Amsterdam a respins ca fiind neîntemeiată cererea Danube Logistics de a interzice Bemol Retail de a face careva declarații cu privire la tranzacția de vânzare-cumpărare a portului Giurgiulești din 2011 (acționarul Bemol Retail SRL consideră că Thomas MOSER și-a însușit activele).

Mai mult, prin decizia sa, instanța de la Amsterdam a respins cererea Danube Logistics de a interzice New Ventures Capital (compania-mamă a Bemol Retail) să continue actualul proces și să inițieze noi litigii în legătură cu tranzacția de vânzare-cumpărare din 2011 a portului Giurgiulești. Instanța a decis că New Ventures este liberă de a acționa în instanțe, iar curtea olandeză nu poate emite o astfel de interdicție.

Bemol Retail salută deciziile definitive ale instanțelor olandeze, care au respins cererile Danube Logistics împotriva companiei și reiterăm încrederea în supremația legii ca un criteriu fundamental pentru dezvoltarea Republicii Moldova ca stat democratic.
Ministerul Economiei și Infrastructurii saliază poziției exprimată de Guvernul Republicii Moldova referitor la privatizarea/înstrăinarea Portului Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) și susține următoarele precizări pe care le-a făcut Guvernul Republicii Moldova printr-un comunicat emis pe data de 8 iulie 2021.

Bani.md amintește că, în timp ce bunurile Portului Giurgiulești reprezentau subiect de litigiu, pe data de 7 mai 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Tranzacția a avut loc în pofida faptului că activele și cota parte Danube Logistics SRL se aflau sub sechestru judiciar.

Se întâmplă după ce Thomas Moser a operat în mod fraudulos cu activele Danube Logistics, trecându-le în propriul portofoliu de investiții contra sumei de doar 344 de dolari americani.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţinea, într-o analiză, că în urma acestei tranzacției de cumpărare a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către BERD, contra sumei de doar 1000 € , Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost „țepuită de 100 milioane de euro.”

#Bemol Giurgiulești #Portul Giurgiulesti #Danube Logistics SRL #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.