Bemol Retail a câștigat definitiv procesul judiciar în Olanda. Portul Giurgiulești s-ar putea întoarce proprietaruluiui

La 7 septembrie, Curtea de Apel Amsterdam a respins apelul înaintat în numele companiilor Danube Logistics din Olanda și Republica Moldova împotriva deciziei Instanței districtuale din Amsterdam în procesul Danube Logistics împotriva Bemol Retail SRL, Easeur Holding BV și New Ventures Capital, se arată în cadrul uni comunicat de presă transmis de către compania Bemol Retail.

În hotărârea sa, instanța olandeză a decis că cererile Danube Logistics de a interzice Bemol Retail să întreprindă orice acțiune împotriva activelor Danube Logistics, inclusiv aplicarea sechestrului, sunt neîntemeiate.

Mai mult, instanța a constatat că, atunci când s-a aplicat sechestrul, s-a presupus în mod corect că acesta a fost efectuat în baza faptului că debitorul Thomas MOSER este proprietar al acestor active.

Este de menționat că sechestrul asupra capitalului social al Danube Logistics SRL, menținut prin hotărârea judecătorească definitivă, a fost aplicat de către executorul judecătoresc ca măsură asiguratorie în cadrul procedurii de executare a hotărârii judecătorești de repararea prejudiciului cauzat Bemol Retail de către Thomas MOSER, prin fraudă și gestionare ineficientă.

De asemenea, potrivit comunicatului Bemol Retail, instanța de la Amsterdam a respins ca fiind neîntemeiată cererea Danube Logistics de a interzice Bemol Retail de a face careva declarații cu privire la tranzacția de vânzare-cumpărare a portului Giurgiulești din 2011 (acționarul Bemol Retail SRL consideră că Thomas MOSER și-a însușit activele).

Mai mult, prin decizia sa, instanța de la Amsterdam a respins cererea Danube Logistics de a interzice New Ventures Capital (compania-mamă a Bemol Retail) să continue actualul proces și să inițieze noi litigii în legătură cu tranzacția de vânzare-cumpărare din 2011 a portului Giurgiulești. Instanța a decis că New Ventures este liberă de a acționa în instanțe, iar curtea olandeză nu poate emite o astfel de interdicție.

Bemol Retail salută deciziile definitive ale instanțelor olandeze, care au respins cererile Danube Logistics împotriva companiei și reiterăm încrederea în supremația legii ca un criteriu fundamental pentru dezvoltarea Republicii Moldova ca stat democratic.
Ministerul Economiei și Infrastructurii saliază poziției exprimată de Guvernul Republicii Moldova referitor la privatizarea/înstrăinarea Portului Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) și susține următoarele precizări pe care le-a făcut Guvernul Republicii Moldova printr-un comunicat emis pe data de 8 iulie 2021.

Bani.md amintește că, în timp ce bunurile Portului Giurgiulești reprezentau subiect de litigiu, pe data de 7 mai 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Tranzacția a avut loc în pofida faptului că activele și cota parte Danube Logistics SRL se aflau sub sechestru judiciar.

Se întâmplă după ce Thomas Moser a operat în mod fraudulos cu activele Danube Logistics, trecându-le în propriul portofoliu de investiții contra sumei de doar 344 de dolari americani.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţinea, într-o analiză, că în urma acestei tranzacției de cumpărare a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către BERD, contra sumei de doar 1000 € , Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost „țepuită de 100 milioane de euro.”

#Bemol Giurgiulești #Portul Giurgiulesti #Danube Logistics SRL #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană de stat TAROM a revenit pe pierdere în 2025, după ce în anul precedent raportase un profit de aproape 287 de milioane de lei românești. Transportatorul național al României a încheiat anul trecut cu un rezultat negativ de 288,1 milioane de lei românești, în timp ce cifra de afaceri a scăzut cu peste 10%. În ultimii 15 ani, pierderile înregistrate de companie au depășit 2,7 miliarde de lei (echivalentul a 505 milioane de euro), potrivit datelor financiare analizate de Profit.ro.

Rezultatele financiare arată o deteriorare semnificativă a situației companiei. Dacă în 2024 TAROM raportase un profit net de 286,9 milioane de lei, în 2025 a trecut din nou pe minus, diferența dintre rezultatele celor doi ani fiind de aproximativ 575 de milioane de lei.

Totodată, cifra de afaceri a coborât de la 1,23 miliarde de lei în 2024 la aproximativ 1,09 miliarde de lei în 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de 10,4%. Evoluția indică dificultăți în menținerea veniturilor, într-o perioadă în care transportatorii aerieni se confruntă cu o concurență puternică și cu presiuni asupra costurilor operaționale.

Profitul înregistrat de TAROM în 2024 a reprezentat o excepție în istoria financiară recentă a companiei. Rezultatul pozitiv a fost susținut în mare parte de operațiuni extraordinare, inclusiv vânzarea aeronavelor Airbus A318 și a unor drepturi de decolare și aterizare de pe aeroportul Heathrow din Londra către Qatar Airways.

Aceste tranzacții au generat venituri importante, dar nerecurente, ceea ce înseamnă că profitul raportat nu reflecta neapărat o redresare durabilă a activității de bază. Revenirea pe pierdere în 2025 arată că problemele structurale ale companiei nu au fost încă depășite.

Potrivit datelor financiare, în perioada 2011–2025, TAROM a înregistrat pierderi în fiecare an, cu excepția anului 2024. Valoarea cumulată a rezultatelor negative anuale a ajuns la aproximativ 2,74 miliarde de lei românești, echivalentul a peste o jumătate de miliard de euro.

Printre cei mai dificili ani s-a numărat 2020, când pandemia de COVID-19 a paralizat transportul aerian, iar compania a raportat pierderi de aproape 440 de milioane de lei. În 2023, rezultatul negativ a fost de aproximativ 87 de milioane de lei, înaintea revenirii temporare pe profit din 2024.

Dificultățile financiare persistă în pofida restructurărilor aplicate în ultimii ani. TAROM a redus numărul de angajați, și-a ajustat rețeaua de rute și a renunțat la unele aeronave, în încercarea de a diminua cheltuielile și de a-și eficientiza activitatea.

În 2025, compania avea aproximativ 1.060 de salariați, față de 1.182 în 2022. Cu toate acestea, pierderea netă din 2025 a depășit-o pe cea din 2022, când rezultatul negativ fusese de aproximativ 274,6 milioane de lei.

În paralel, autoritățile române continuă să analizeze opțiuni pentru viitorul transportatorului național, inclusiv atragerea unui investitor privat. O eventuală deschidere a capitalului ar putea aduce resurse financiare și expertiză managerială, însă ar necesita clarificarea perspectivelor comerciale și a obligațiilor financiare ale companiei.

Tarom operează curse aeriene și în Republica Moldova pe direcția București – Chișinău.