Bemol Retail a câștigat definitiv procesul judiciar în Olanda. Portul Giurgiulești s-ar putea întoarce proprietaruluiui

La 7 septembrie, Curtea de Apel Amsterdam a respins apelul înaintat în numele companiilor Danube Logistics din Olanda și Republica Moldova împotriva deciziei Instanței districtuale din Amsterdam în procesul Danube Logistics împotriva Bemol Retail SRL, Easeur Holding BV și New Ventures Capital, se arată în cadrul uni comunicat de presă transmis de către compania Bemol Retail.

În hotărârea sa, instanța olandeză a decis că cererile Danube Logistics de a interzice Bemol Retail să întreprindă orice acțiune împotriva activelor Danube Logistics, inclusiv aplicarea sechestrului, sunt neîntemeiate.

Mai mult, instanța a constatat că, atunci când s-a aplicat sechestrul, s-a presupus în mod corect că acesta a fost efectuat în baza faptului că debitorul Thomas MOSER este proprietar al acestor active.

Este de menționat că sechestrul asupra capitalului social al Danube Logistics SRL, menținut prin hotărârea judecătorească definitivă, a fost aplicat de către executorul judecătoresc ca măsură asiguratorie în cadrul procedurii de executare a hotărârii judecătorești de repararea prejudiciului cauzat Bemol Retail de către Thomas MOSER, prin fraudă și gestionare ineficientă.

De asemenea, potrivit comunicatului Bemol Retail, instanța de la Amsterdam a respins ca fiind neîntemeiată cererea Danube Logistics de a interzice Bemol Retail de a face careva declarații cu privire la tranzacția de vânzare-cumpărare a portului Giurgiulești din 2011 (acționarul Bemol Retail SRL consideră că Thomas MOSER și-a însușit activele).

Mai mult, prin decizia sa, instanța de la Amsterdam a respins cererea Danube Logistics de a interzice New Ventures Capital (compania-mamă a Bemol Retail) să continue actualul proces și să inițieze noi litigii în legătură cu tranzacția de vânzare-cumpărare din 2011 a portului Giurgiulești. Instanța a decis că New Ventures este liberă de a acționa în instanțe, iar curtea olandeză nu poate emite o astfel de interdicție.

Bemol Retail salută deciziile definitive ale instanțelor olandeze, care au respins cererile Danube Logistics împotriva companiei și reiterăm încrederea în supremația legii ca un criteriu fundamental pentru dezvoltarea Republicii Moldova ca stat democratic.
Ministerul Economiei și Infrastructurii saliază poziției exprimată de Guvernul Republicii Moldova referitor la privatizarea/înstrăinarea Portului Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) și susține următoarele precizări pe care le-a făcut Guvernul Republicii Moldova printr-un comunicat emis pe data de 8 iulie 2021.

Bani.md amintește că, în timp ce bunurile Portului Giurgiulești reprezentau subiect de litigiu, pe data de 7 mai 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Tranzacția a avut loc în pofida faptului că activele și cota parte Danube Logistics SRL se aflau sub sechestru judiciar.

Se întâmplă după ce Thomas Moser a operat în mod fraudulos cu activele Danube Logistics, trecându-le în propriul portofoliu de investiții contra sumei de doar 344 de dolari americani.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţinea, într-o analiză, că în urma acestei tranzacției de cumpărare a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către BERD, contra sumei de doar 1000 € , Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost „țepuită de 100 milioane de euro.”

#Bemol Giurgiulești #Portul Giurgiulesti #Danube Logistics SRL #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se împrumută la costuri ridicate din cauza imaginii pe care o are pe piețele financiare, iar această situație pune o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat. Declarația a fost făcută de noul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spătari, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Potrivit acestuia, problema nu este neapărat nivelul actual al datoriei publice, ci costul la care statul reușește să atragă finanțare.

„Acum, datoria noastră nu este extremă, dar ea este costisitoare, pentru că Moldova nu are o imagine foarte favorabilă și ne costă foarte scump să ne împrumutăm”, a declarat Marcel Spătari.

Parlamentarul susține că fiecare împrumut nou contractat de stat vine cu costuri suplimentare, iar dobânzile plătite pentru finanțarea datoriei afectează direct bugetul public.

În opinia sa, atunci când este analizat deficitul bugetar, trebuie urmărit nu doar nivelul acestuia, ci și impactul pe care îl are asupra acumulării datoriei publice de la un an la altul.

Spătari atrage atenția și asupra unei alte vulnerabilități: nivelul redus al veniturilor colectate de stat în raport cu dimensiunea economiei.

„Un stat, el funcționează din impozitele pe care le colectează. Republica Moldova, față de alte state din Europa, colectează foarte puțin”, a explicat președintele Comisiei economie.

Potrivit acestuia, veniturile bugetului public național reprezintă aproximativ 35% din economia Republicii Moldova. Pentru comparație, în statele baltice ponderea variază între 39% și 44%, iar media europeană ajunge la circa 46%.

În aceste condiții, Marcel Spătari consideră că Republica Moldova trebuie să găsească soluții pentru consolidarea veniturilor bugetare și, în paralel, pentru reducerea costurilor de finanțare.

În anul 2026, costul deservirii datoriei este de 6,5 miliarde de lei, iar în anul 2027 – 7,5 miliarde de lei.

#împrumuturi #bani #Moldova