Bemol Retail a câștigat definitiv procesul judiciar în Olanda. Portul Giurgiulești s-ar putea întoarce proprietaruluiui

La 7 septembrie, Curtea de Apel Amsterdam a respins apelul înaintat în numele companiilor Danube Logistics din Olanda și Republica Moldova împotriva deciziei Instanței districtuale din Amsterdam în procesul Danube Logistics împotriva Bemol Retail SRL, Easeur Holding BV și New Ventures Capital, se arată în cadrul uni comunicat de presă transmis de către compania Bemol Retail.

În hotărârea sa, instanța olandeză a decis că cererile Danube Logistics de a interzice Bemol Retail să întreprindă orice acțiune împotriva activelor Danube Logistics, inclusiv aplicarea sechestrului, sunt neîntemeiate.

Mai mult, instanța a constatat că, atunci când s-a aplicat sechestrul, s-a presupus în mod corect că acesta a fost efectuat în baza faptului că debitorul Thomas MOSER este proprietar al acestor active.

Este de menționat că sechestrul asupra capitalului social al Danube Logistics SRL, menținut prin hotărârea judecătorească definitivă, a fost aplicat de către executorul judecătoresc ca măsură asiguratorie în cadrul procedurii de executare a hotărârii judecătorești de repararea prejudiciului cauzat Bemol Retail de către Thomas MOSER, prin fraudă și gestionare ineficientă.

De asemenea, potrivit comunicatului Bemol Retail, instanța de la Amsterdam a respins ca fiind neîntemeiată cererea Danube Logistics de a interzice Bemol Retail de a face careva declarații cu privire la tranzacția de vânzare-cumpărare a portului Giurgiulești din 2011 (acționarul Bemol Retail SRL consideră că Thomas MOSER și-a însușit activele).

Mai mult, prin decizia sa, instanța de la Amsterdam a respins cererea Danube Logistics de a interzice New Ventures Capital (compania-mamă a Bemol Retail) să continue actualul proces și să inițieze noi litigii în legătură cu tranzacția de vânzare-cumpărare din 2011 a portului Giurgiulești. Instanța a decis că New Ventures este liberă de a acționa în instanțe, iar curtea olandeză nu poate emite o astfel de interdicție.

Bemol Retail salută deciziile definitive ale instanțelor olandeze, care au respins cererile Danube Logistics împotriva companiei și reiterăm încrederea în supremația legii ca un criteriu fundamental pentru dezvoltarea Republicii Moldova ca stat democratic.
Ministerul Economiei și Infrastructurii saliază poziției exprimată de Guvernul Republicii Moldova referitor la privatizarea/înstrăinarea Portului Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) și susține următoarele precizări pe care le-a făcut Guvernul Republicii Moldova printr-un comunicat emis pe data de 8 iulie 2021.

Bani.md amintește că, în timp ce bunurile Portului Giurgiulești reprezentau subiect de litigiu, pe data de 7 mai 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Tranzacția a avut loc în pofida faptului că activele și cota parte Danube Logistics SRL se aflau sub sechestru judiciar.

Se întâmplă după ce Thomas Moser a operat în mod fraudulos cu activele Danube Logistics, trecându-le în propriul portofoliu de investiții contra sumei de doar 344 de dolari americani.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţinea, într-o analiză, că în urma acestei tranzacției de cumpărare a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către BERD, contra sumei de doar 1000 € , Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost „țepuită de 100 milioane de euro.”

#Bemol Giurgiulești #Portul Giurgiulesti #Danube Logistics SRL #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va prezenta până pe 6 august o nouă versiune a reformei fiscale, după ce prima tentativă de promovare a acesteia a eșuat. Șeful Executivului a declarat că își asumă personal elaborarea reformei și că va fi implicat direct în definitivarea acesteia.

În debutul ședinței Guvernului, Tofan a recunoscut că prima încercare de promovare a reformei fiscale „a fost un eșec”. El a spus că aceasta a fost lansată într-un context nefavorabil, marcat inclusiv de scandalul de la MOLDATSA.

„Noi trebuie să facem reforma fiscală. Noi trebuie să scădem taxele pe muncă, trebuie să scădem taxele pe investiții, ca să încurajăm mai multă lume să muncească și să investească, dar trebuie să le compensăm din altă parte”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, Executivul analizează majorarea taxelor pentru produse și activități considerate nocive, precum tutunul, alcoolul și jocurile de noroc. În ceea ce privește acciza la motorină, premierul a precizat că aceasta este un subiect mai complicat, însă impactul asupra agricultorilor va fi compensat prin restituirea sumelor către fermieri.

Șeful Guvernului a confirmat, de asemenea, că Executivul intenționează să revină la discuțiile privind unificarea cotei TVA, însă procesul ar putea avea loc treptat.

„Am auzit feedbackul data trecută și cred că trebuie să-l încorporăm pe cât de mult posibil, dar totuși va trebui să facem pași de unificare la TVA. Posibil graduală, nu deodată 20%”, a spus Tofan.

Premierul a subliniat că reforma fiscală este un subiect sensibil și le-a cerut miniștrilor să evite declarațiile individuale privind conținutul acesteia până la adoptarea unei poziții comune a Guvernului. Totodată, el a confirmat că modificările fiscale nu vor viza sectorul farmaceutic.

Vasile Tofan i-a solicitat ministrei Finanțelor, Victoria Belous, ca noua reformă fiscală să fie făcută publică până la 6 august, precizând că își asumă responsabilitatea politică pentru acest proiect și că va participa personal la elaborarea lui.

Proiectul politicii fiscale pentru 2027, elaborat de fostul ministru al Finanțelor Andrian Gavriliță, a generat un val de critici din partea mediului de afaceri și a opoziției. Printre cele mai contestate măsuri s-au numărat eliminarea unor facilități fiscale și uniformizarea cotei TVA la 20% pentru mai multe categorii de produse și servicii considerate esențiale.