Bemol Retail a câștigat definitiv procesul judiciar în Olanda. Portul Giurgiulești s-ar putea întoarce proprietaruluiui

La 7 septembrie, Curtea de Apel Amsterdam a respins apelul înaintat în numele companiilor Danube Logistics din Olanda și Republica Moldova împotriva deciziei Instanței districtuale din Amsterdam în procesul Danube Logistics împotriva Bemol Retail SRL, Easeur Holding BV și New Ventures Capital, se arată în cadrul uni comunicat de presă transmis de către compania Bemol Retail.

În hotărârea sa, instanța olandeză a decis că cererile Danube Logistics de a interzice Bemol Retail să întreprindă orice acțiune împotriva activelor Danube Logistics, inclusiv aplicarea sechestrului, sunt neîntemeiate.

Mai mult, instanța a constatat că, atunci când s-a aplicat sechestrul, s-a presupus în mod corect că acesta a fost efectuat în baza faptului că debitorul Thomas MOSER este proprietar al acestor active.

Este de menționat că sechestrul asupra capitalului social al Danube Logistics SRL, menținut prin hotărârea judecătorească definitivă, a fost aplicat de către executorul judecătoresc ca măsură asiguratorie în cadrul procedurii de executare a hotărârii judecătorești de repararea prejudiciului cauzat Bemol Retail de către Thomas MOSER, prin fraudă și gestionare ineficientă.

De asemenea, potrivit comunicatului Bemol Retail, instanța de la Amsterdam a respins ca fiind neîntemeiată cererea Danube Logistics de a interzice Bemol Retail de a face careva declarații cu privire la tranzacția de vânzare-cumpărare a portului Giurgiulești din 2011 (acționarul Bemol Retail SRL consideră că Thomas MOSER și-a însușit activele).

Mai mult, prin decizia sa, instanța de la Amsterdam a respins cererea Danube Logistics de a interzice New Ventures Capital (compania-mamă a Bemol Retail) să continue actualul proces și să inițieze noi litigii în legătură cu tranzacția de vânzare-cumpărare din 2011 a portului Giurgiulești. Instanța a decis că New Ventures este liberă de a acționa în instanțe, iar curtea olandeză nu poate emite o astfel de interdicție.

Bemol Retail salută deciziile definitive ale instanțelor olandeze, care au respins cererile Danube Logistics împotriva companiei și reiterăm încrederea în supremația legii ca un criteriu fundamental pentru dezvoltarea Republicii Moldova ca stat democratic.
Ministerul Economiei și Infrastructurii saliază poziției exprimată de Guvernul Republicii Moldova referitor la privatizarea/înstrăinarea Portului Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) și susține următoarele precizări pe care le-a făcut Guvernul Republicii Moldova printr-un comunicat emis pe data de 8 iulie 2021.

Bani.md amintește că, în timp ce bunurile Portului Giurgiulești reprezentau subiect de litigiu, pe data de 7 mai 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Tranzacția a avut loc în pofida faptului că activele și cota parte Danube Logistics SRL se aflau sub sechestru judiciar.

Se întâmplă după ce Thomas Moser a operat în mod fraudulos cu activele Danube Logistics, trecându-le în propriul portofoliu de investiții contra sumei de doar 344 de dolari americani.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţinea, într-o analiză, că în urma acestei tranzacției de cumpărare a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către BERD, contra sumei de doar 1000 € , Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost „țepuită de 100 milioane de euro.”

#Bemol Giurgiulești #Portul Giurgiulesti #Danube Logistics SRL #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.