Bemol Retail a câștigat definitiv procesul judiciar în Olanda. Portul Giurgiulești s-ar putea întoarce proprietaruluiui

La 7 septembrie, Curtea de Apel Amsterdam a respins apelul înaintat în numele companiilor Danube Logistics din Olanda și Republica Moldova împotriva deciziei Instanței districtuale din Amsterdam în procesul Danube Logistics împotriva Bemol Retail SRL, Easeur Holding BV și New Ventures Capital, se arată în cadrul uni comunicat de presă transmis de către compania Bemol Retail.

În hotărârea sa, instanța olandeză a decis că cererile Danube Logistics de a interzice Bemol Retail să întreprindă orice acțiune împotriva activelor Danube Logistics, inclusiv aplicarea sechestrului, sunt neîntemeiate.

Mai mult, instanța a constatat că, atunci când s-a aplicat sechestrul, s-a presupus în mod corect că acesta a fost efectuat în baza faptului că debitorul Thomas MOSER este proprietar al acestor active.

Este de menționat că sechestrul asupra capitalului social al Danube Logistics SRL, menținut prin hotărârea judecătorească definitivă, a fost aplicat de către executorul judecătoresc ca măsură asiguratorie în cadrul procedurii de executare a hotărârii judecătorești de repararea prejudiciului cauzat Bemol Retail de către Thomas MOSER, prin fraudă și gestionare ineficientă.

De asemenea, potrivit comunicatului Bemol Retail, instanța de la Amsterdam a respins ca fiind neîntemeiată cererea Danube Logistics de a interzice Bemol Retail de a face careva declarații cu privire la tranzacția de vânzare-cumpărare a portului Giurgiulești din 2011 (acționarul Bemol Retail SRL consideră că Thomas MOSER și-a însușit activele).

Mai mult, prin decizia sa, instanța de la Amsterdam a respins cererea Danube Logistics de a interzice New Ventures Capital (compania-mamă a Bemol Retail) să continue actualul proces și să inițieze noi litigii în legătură cu tranzacția de vânzare-cumpărare din 2011 a portului Giurgiulești. Instanța a decis că New Ventures este liberă de a acționa în instanțe, iar curtea olandeză nu poate emite o astfel de interdicție.

Bemol Retail salută deciziile definitive ale instanțelor olandeze, care au respins cererile Danube Logistics împotriva companiei și reiterăm încrederea în supremația legii ca un criteriu fundamental pentru dezvoltarea Republicii Moldova ca stat democratic.
Ministerul Economiei și Infrastructurii saliază poziției exprimată de Guvernul Republicii Moldova referitor la privatizarea/înstrăinarea Portului Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) și susține următoarele precizări pe care le-a făcut Guvernul Republicii Moldova printr-un comunicat emis pe data de 8 iulie 2021.

Bani.md amintește că, în timp ce bunurile Portului Giurgiulești reprezentau subiect de litigiu, pe data de 7 mai 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Tranzacția a avut loc în pofida faptului că activele și cota parte Danube Logistics SRL se aflau sub sechestru judiciar.

Se întâmplă după ce Thomas Moser a operat în mod fraudulos cu activele Danube Logistics, trecându-le în propriul portofoliu de investiții contra sumei de doar 344 de dolari americani.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţinea, într-o analiză, că în urma acestei tranzacției de cumpărare a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către BERD, contra sumei de doar 1000 € , Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost „țepuită de 100 milioane de euro.”

#Bemol Giurgiulești #Portul Giurgiulesti #Danube Logistics SRL #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul traversării Canalului Panama a atins niveluri record, în condițiile în care seceta provocată de intensificarea fenomenului El Niño și perturbarea rutelor maritime din Orientul Mijlociu pun o presiune tot mai mare asupra uneia dintre cele mai importante artere comerciale ale lumii. Pentru obținerea cu prioritate a unui interval de tranzit, unele nave au ajuns să plătească până la 3,78 milioane de dolari, potrivit Financial Times.

Licitațiile zilnice pentru rezervarea unui interval de tranzit prin ecluzele utilizate în mod obișnuit au ajuns în august la un preț mediu de aproximativ 1,1 milioane de dolari. Suma este de peste 16 ori mai mare decât media înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut.

Presiunea asupra canalului vine din două direcții. Pe de o parte, nivelul apei continuă să scadă pe fondul fenomenului El Niño. Pe de altă parte, perturbările transportului maritim prin Orientul Mijlociu au modificat fluxurile comerciale și au crescut cererea pentru rutele care traversează Panama.

Închiderea Strâmtorii Ormuz a determinat cumpărătorii asiatici să-și majoreze achizițiile de țiței și produse petroliere de pe coasta americană a Golfului Mexic. O parte dintre aceste transporturi utilizează Canalul Panama pentru a ajunge mai rapid în Asia, ceea ce a amplificat competiția pentru intervalele disponibile.

Situația este și mai tensionată în cazul ecluzelor Neopanamax, destinate navelor de dimensiuni mai mari. În ultimele săptămâni, prețul mediu obținut la licitații pentru utilizarea acestora a urcat la aproximativ 2,5 milioane de dolari, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum.

Începând cu 28 iulie, unele licitații individuale au ajuns la valori spectaculoase: până la 3,78 milioane de dolari pentru ecluzele Neopanamax și 2,63 milioane de dolari pentru cele Panamax.

Sumele reprezintă însă prețurile plătite la licitațiile pentru intervalele de tranzit și nu tariful standard perceput tuturor navelor. Marii operatori care folosesc frecvent Canalul Panama își rezervă, de regulă, trecerea din timp, la tarife fixe și considerabil mai mici. Până la 30% din traficul canalului poate însă concura pentru intervalele scoase zilnic la licitație.

Problema fundamentală rămâne nivelul apei. Autoritatea Canalului Panama a introdus în iulie noi restricții privind pescajul navelor, ceea ce înseamnă că acestea sunt obligate să transporte mai puțină marfă pentru a putea traversa canalul în siguranță.

Trei restricții anunțate pentru ecluzele Panamax urmează să reducă pescajul maxim admis de la nivelul obișnuit de aproximativ 15,2 metri la circa 14,5 metri până la 3 septembrie.

Reducerea capacității de încărcare majorează costurile operatorilor, iar acestea riscă să fie transferate mai departe către clienți și, în cele din urmă, să se reflecte în prețurile mărfurilor transportate.

„Problema este că nivelul apei scade constant, deși în mod normal acest lucru nu ar trebui să se întâmple în perioada mai-decembrie”, a declarat Ross Griffith, responsabil pentru stabilirea prețurilor transportului de mărfuri în Americi în cadrul Argus.

Presiunea este deja vizibilă la intrările în canal. La 3 august, 113 nave așteptau să traverseze Canalul Panama, comparativ cu numai 40 de nave la 2 ianuarie. Astfel, în aproximativ șapte luni, numărul navelor aflate în așteptare aproape s-a triplat.

Nivelul lacului artificial Gatun, principala sursă de apă pentru funcționarea canalului, se situează sub media perioadei 1965–2022 și este prognozat să scadă în continuare.

Deși nivelul apei rămâne momentan peste cel înregistrat în 2023, unul dintre cei mai secetoși ani pentru Canalul Panama, specialiștii avertizează că ritmul actual al scăderii este mai pronunțat și apare înainte de debutul sezonului secetos din decembrie.

„Am putea ajunge într-o situație chiar mai gravă decât cea din 2023”, avertizează Griffith.

Autoritatea Canalului Panama susține că sumele de peste un milion de dolari achitate recent de unele nave la licitații au fost determinate de necesități comerciale specifice. Instituția subliniază că prețurile record reprezintă „fluctuații temporare ale pieței” și nu tarife stabilite de administrația canalului.

#panama #nave #traversare