Schimbare la vârful CET-Nord: compania are un nou director

Societatea pe acțiuni „CET-Nord” are un nou director general interimar, după ce actualul șef al întreprinderii, Marian Brînza, și-a anunțat demisia din funcție.

Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat că Consiliul SA „CET-Nord” a luat act de cererea de demisie depusă de Marian Brînza, fapt care a determinat încetarea contractului său de management începând cu data de 2 iunie 2026.

Începând cu 3 iunie, acționarul unic al societății, Agenția Proprietății Publice, l-a desemnat pe Constantin Șestacov în funcția de director general interimar al companiei.

Potrivit APP, noul director interimar dispune de experiență în gestionarea proceselor interne și coordonarea activităților operaționale ale întreprinderii, având competențele necesare pentru exercitarea funcției.

Marian Brînza a demisionat la 6 aprilie și a precizat că decizia are la bază motive personale. Acesta a respins speculațiile potrivit cărora plecarea sa ar fi fost influențată de conducerea Ministerului Energiei, afirmând că nu a existat nicio presiune în acest sens.

Fostul director a declarat că, deocamdată, nu a decis dacă își va continua activitatea într-o altă companie din sectorul energetic.

Marian Brînza a preluat conducerea CET-Nord în septembrie 2025 și a deținut funcția timp de aproximativ șapte luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cetnord #Director #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.