Bestia lacomă a inflației încă nu a fost înfrântă! BM: Oamenii săraci, ruinați de prețul alimentelor și combustibililor

Banca Mondială a confirmat prognozele pentru creșterea economică a Republicii Moldova în ciuda provocărilor actuale, menținând o perspectivă optimistă pentru perioada următoare. Conform noilor Perspective Economice publicate în raportul recent, Banca Mondială estimează o creștere a PIB-ului Moldovei la 1,8% în 2023, aceeași cifră prevăzută în raportul anterior din iunie 2023.

De asemenea, prognozele pentru anii următori rămân constante, cu o creștere economică anticipată de 4,2% în 2024 și 4,1% în 2025. În ceea ce privește inflația, se estimează că aceasta va fi de 14,1% în 2023, urmând să scadă la 6,2% în 2024 și la 4,9% în 2025.

Experții Banca Mondială subliniază că economia Moldovei a fost puternic afectată de războiul din Ucraina și de inflație. În primul trimestru al anului 2023, scăderea puterii de cumpărare a dus la o recesiune, însă inflația este în scădere treptată. Perspectivele pe termen scurt depind de evoluțiile din Ucraina, prețurile la energie și condițiile meteorologice, în timp ce pe termen lung depind de reformele structurale nerezolvate și de ritmul aderării la UE.

Analiștii Banca Mondială subliniază că Moldova se confruntă cu provocări precum creșterea lentă a productivității, deficiențe structurale și de guvernanță, concurența limitată, mediul de afaceri dezechilibrat și riscurile asociate fenomenelor meteorologice extreme și șocurilor energetice.

Raportul evidențiază, de asemenea, că impactul complet al războiului din Ucraina și al aprovizionării cu energie asupra economiei moldovenești în 2023 rămâne incert. Creșterea posibilă a costurilor energiei și condițiile meteorologice secetoase ar putea afecta randamentele agricole și activitatea economică.

În acest context, reducerea sărăciei observată în 2021 este susceptibilă să fie de scurtă durată, iar cetățenii vulnerabili pot fi afectați de prețurile ridicate la alimente și combustibili. În ciuda provocărilor, Banca Mondială subliniază că redresarea economică este posibilă, cu condiția implementării eficiente a reformelor și a politicilor menite să sprijine creșterea și să contracareze impactul negativ al factorilor externi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #Air Moldova #banca Mondială

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță lansează un nou avertisment cu privire la modul în care autoritățile tratează subiectul recesiunii economice. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta acuză reprezentanți ai puterii și anumiți „experți de serviciu” că încearcă să manipuleze opinia publică și să nege date economice clare, doar pentru a apăra imaginea politică a guvernării.

Ioniță afirmă că Republica Moldova a intrat în recesiune în 2024, iar acest lucru este demonstrat de scăderea PIB în trei trimestre consecutive. Mai mult, el subliniază că aceasta este a treia recesiune a țării în ultimii cinci ani, un semnal evident al fragilității economiei naționale. Datele, afirmă economistul, au fost incluse și în studiul IDIS „Viitorul” – „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, finanțat de Fundația Friedrich-Ebert.

Potrivit lui Ioniță, recesiunea nu este o întâmplare, ci rezultatul unei evoluții negative continue, caracterizate prin stagnare și inflație ridicată, fenomen pe care acesta îl numește pe numele real: stagflație.

Economistul critică dur reacțiile apărute după prezentarea datelor. El spune că un „expert de cohortă propagandistică” a declarat public că recesiunea este un „FALS”, negând evidențele economice. Ioniță ironizează situația, afirmând că respectivul „propagandist” se contrazice public, având postări mai vechi în care el însuși vorbea despre recesiune: „Probabil atunci nu primise încă linie de la partid”.

În opinia sa, tentativa de a minimaliza problemele este „o încercare jalnică, primitivă și lipsită de profesionalism” și reprezintă simptomul unei culturi politice care pune propaganda înaintea analizei economice reale.

Ioniță contrastează rolul economistului cu cel al propagandistului: primul trebuie să identifice problemele și să le explice publicului, în timp ce al doilea „neagă evidențele, intimidează dezbaterile și încearcă să convingă societatea că negrul este alb”.

Economistul avertizează că ignorarea realităților economice nu doar că sabotează discuțiile serioase, dar pe termen lung subminează încrederea și capacitatea de dezvoltare a țării: „Economia nu poate fi mințită la infinit, iar costurile acestei autoamăgiri sunt plătite de întreaga societate”.