Bestia lacomă a inflației încă nu a fost înfrântă! BM: Oamenii săraci, ruinați de prețul alimentelor și combustibililor

Banca Mondială a confirmat prognozele pentru creșterea economică a Republicii Moldova în ciuda provocărilor actuale, menținând o perspectivă optimistă pentru perioada următoare. Conform noilor Perspective Economice publicate în raportul recent, Banca Mondială estimează o creștere a PIB-ului Moldovei la 1,8% în 2023, aceeași cifră prevăzută în raportul anterior din iunie 2023.

De asemenea, prognozele pentru anii următori rămân constante, cu o creștere economică anticipată de 4,2% în 2024 și 4,1% în 2025. În ceea ce privește inflația, se estimează că aceasta va fi de 14,1% în 2023, urmând să scadă la 6,2% în 2024 și la 4,9% în 2025.

Experții Banca Mondială subliniază că economia Moldovei a fost puternic afectată de războiul din Ucraina și de inflație. În primul trimestru al anului 2023, scăderea puterii de cumpărare a dus la o recesiune, însă inflația este în scădere treptată. Perspectivele pe termen scurt depind de evoluțiile din Ucraina, prețurile la energie și condițiile meteorologice, în timp ce pe termen lung depind de reformele structurale nerezolvate și de ritmul aderării la UE.

Analiștii Banca Mondială subliniază că Moldova se confruntă cu provocări precum creșterea lentă a productivității, deficiențe structurale și de guvernanță, concurența limitată, mediul de afaceri dezechilibrat și riscurile asociate fenomenelor meteorologice extreme și șocurilor energetice.

Raportul evidențiază, de asemenea, că impactul complet al războiului din Ucraina și al aprovizionării cu energie asupra economiei moldovenești în 2023 rămâne incert. Creșterea posibilă a costurilor energiei și condițiile meteorologice secetoase ar putea afecta randamentele agricole și activitatea economică.

În acest context, reducerea sărăciei observată în 2021 este susceptibilă să fie de scurtă durată, iar cetățenii vulnerabili pot fi afectați de prețurile ridicate la alimente și combustibili. În ciuda provocărilor, Banca Mondială subliniază că redresarea economică este posibilă, cu condiția implementării eficiente a reformelor și a politicilor menite să sprijine creșterea și să contracareze impactul negativ al factorilor externi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #Air Moldova #banca Mondială

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.