Bestia lacomă a inflației încă nu a fost înfrântă! BM: Oamenii săraci, ruinați de prețul alimentelor și combustibililor

Banca Mondială a confirmat prognozele pentru creșterea economică a Republicii Moldova în ciuda provocărilor actuale, menținând o perspectivă optimistă pentru perioada următoare. Conform noilor Perspective Economice publicate în raportul recent, Banca Mondială estimează o creștere a PIB-ului Moldovei la 1,8% în 2023, aceeași cifră prevăzută în raportul anterior din iunie 2023.

De asemenea, prognozele pentru anii următori rămân constante, cu o creștere economică anticipată de 4,2% în 2024 și 4,1% în 2025. În ceea ce privește inflația, se estimează că aceasta va fi de 14,1% în 2023, urmând să scadă la 6,2% în 2024 și la 4,9% în 2025.

Experții Banca Mondială subliniază că economia Moldovei a fost puternic afectată de războiul din Ucraina și de inflație. În primul trimestru al anului 2023, scăderea puterii de cumpărare a dus la o recesiune, însă inflația este în scădere treptată. Perspectivele pe termen scurt depind de evoluțiile din Ucraina, prețurile la energie și condițiile meteorologice, în timp ce pe termen lung depind de reformele structurale nerezolvate și de ritmul aderării la UE.

Analiștii Banca Mondială subliniază că Moldova se confruntă cu provocări precum creșterea lentă a productivității, deficiențe structurale și de guvernanță, concurența limitată, mediul de afaceri dezechilibrat și riscurile asociate fenomenelor meteorologice extreme și șocurilor energetice.

Raportul evidențiază, de asemenea, că impactul complet al războiului din Ucraina și al aprovizionării cu energie asupra economiei moldovenești în 2023 rămâne incert. Creșterea posibilă a costurilor energiei și condițiile meteorologice secetoase ar putea afecta randamentele agricole și activitatea economică.

În acest context, reducerea sărăciei observată în 2021 este susceptibilă să fie de scurtă durată, iar cetățenii vulnerabili pot fi afectați de prețurile ridicate la alimente și combustibili. În ciuda provocărilor, Banca Mondială subliniază că redresarea economică este posibilă, cu condiția implementării eficiente a reformelor și a politicilor menite să sprijine creșterea și să contracareze impactul negativ al factorilor externi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #Air Moldova #banca Mondială

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.