Biden: Putin primește „exact ceea ce nu dorește” iar Rusia plătește „un preț uriaș” pentru războiul din Ucraina

În timp ce s-a angajat să susțină Ucraina „atâta timp cât este nevoie”, președintele american Joe Biden a spus joi că războiul din Ucraina a afectat deja Rusia, susținând că răspunsul întregii lumi la fiecare criză creată din cauza invaziei arată că Vladimir Putin „obține exact ceea ce nu și-a dorit”, informează CNN.

Președintele american Joe Biden a spus că deciziile și acordurile anunțate la summitul NATO de la Madrid, Spania, arată că NATO „se deplasează într-un loc care reflectă realitățile celui de-al doilea sfert al secolului XXI”.

Președintele SUA a subliniat joi la summitul NATO de la Madrid faptul că toate încercările ale lui Vladimir Putin de a slăbi alianța militară nu au avut efectul scontat, iar cu aderarea Suediei și Finlandei NATO va fi și mai puternică, fapt ce irită Moscova.

„Suntem mai uniți ca niciodată. Și cu adăugarea Finlandei și Suediei, vom fi mai puternici ca niciodată. Ambele au armate serioase. Vom mări granița NATO cu peste 1.200 de km de-a lungul graniței dintre Finlanda și Rusia. Suedia s-a alăturat cu totul”, a mai spus Joe BIden.

Biden a punctat, de asemenea, activitatea NATO pentru a aborda creșterea prețurilor la gaze și petrol și insecuritatea alimentară care afectează diferite părți ale lumii din cauza războiului Rusiei din Ucraina.

„Am însărcinat echipele noastre să lucreze la detaliile privind plafonarea prețului la petrolul rusesc, pentru a reduce veniturile lui Putin fără a-i afecta pe americani și pe alții la pompa de benzină. Vom încerca să folosim fondurile provenite din tarifele la produsele rusești pentru a ajuta Ucraina să se reconstruiască. Am angajat peste 4,5 miliarde de dolari, mai mult de jumătate din această sumă din partea Statelor Unite, pentru a aborda insecuritatea alimentară, precum și criza imediată cauzată de războiul rusesc”, a precizat liderul de la Washington.

Președintele american Joe Biden apreciază că războiul din Ucraina a afectat deja Rusia într-o măsură foarte mare.

„Uitați-vă la impactul pe care războiul din Ucraina îl are asupra Rusiei. Au fost nevoiți să renunțe la datoria națională pentru prima dată în ultimii peste o sută de ani. Au pierdut 15 ani din câștigurile pe care le-au obținut în ceea ce privește economia lor. Se află într-o situație în care au probleme cu exporturile.

Vor avea probleme în a menține producția de petrol, deoarece nu au tehnologia necesară pentru a o face. Și, de asemenea, se află într-o situație similară în ceea ce privește sistemele lor de armament și unele dintre sistemele lor militare”, a declarat Joe Biden la o conferință de presă care a încheiat summitul NATO de la Madrid.

“Așa că ei plătesc un preț foarte, foarte mare pentru asta”, a conchis Biden.

Și nu în ultimul rând, președintele american Joe Biden a pus creșterea prețurilor la gaze și penuria alimentelor pe tot globul pe seama invaziei Ucrainei de către Rusia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#suummit #NATO #Biden

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.