„Big Brother” cu ochii pe casele de schimb valutar să nu facă șmecherii

Casele de schimb valutare vro fi monitorizate video, potrivit unui proiect votat în prima lectură de deputați.

Elaborarea proiectului de lege este condiționată, totodată, de necesitatea consolidării procesului de licențiere și supraveghere a participanților pieței valutare din Republica Moldova: unităților de schimb valutar, administratorilor, acționarilor sau asociaților caselor de schimb valutar și hotelurilor, beneficiarilor efectivi ai acestora.

Una din propunerile din proiect vizează obligativitatea supravegherii și înregistrării video pe toată durata programului de lucru în regim real, precum și păstrarea acestor înregistrări în formă digitală cel puțin 15 zile calendaristice. Prin această modificare se urmărește îmbunătățirea deservirii clienților caselor de schimb valutar în contextul asigurării securității și integrității acestor unități.

Suplimentar, acestea vor fi obligate să înregistreze fiecare operațiune de schimb valutar în numerar cu persoane fizice la momentul efectuării acesteia în formularele documentelor stabilite de Banca Națională a Moldovei. O altă cerință este să nu admită divergențe între valoarea operațiunilor înregistrate și soldurile de mijloace bănești circulante, deținute în interiorul unității de schimb valutar.

O altă prevedere constă în majorarea cuantumului amenzii aplicat caselor de schimb valutar sau hotelurilor, care admit încălcări ale legislației valutare, de la 25 de mii de lei până la 100 de mii de lei. Scopul acestei modificări rezidă în sporirea gradului de disciplină în domeniul vizat și a siguranței operațiunilor de schimb valutar.

#lege prima lectură #case de schimb

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.