„Big Brother” cu ochii pe casele de schimb valutar să nu facă șmecherii

Casele de schimb valutare vro fi monitorizate video, potrivit unui proiect votat în prima lectură de deputați.

Elaborarea proiectului de lege este condiționată, totodată, de necesitatea consolidării procesului de licențiere și supraveghere a participanților pieței valutare din Republica Moldova: unităților de schimb valutar, administratorilor, acționarilor sau asociaților caselor de schimb valutar și hotelurilor, beneficiarilor efectivi ai acestora.

Una din propunerile din proiect vizează obligativitatea supravegherii și înregistrării video pe toată durata programului de lucru în regim real, precum și păstrarea acestor înregistrări în formă digitală cel puțin 15 zile calendaristice. Prin această modificare se urmărește îmbunătățirea deservirii clienților caselor de schimb valutar în contextul asigurării securității și integrității acestor unități.

Suplimentar, acestea vor fi obligate să înregistreze fiecare operațiune de schimb valutar în numerar cu persoane fizice la momentul efectuării acesteia în formularele documentelor stabilite de Banca Națională a Moldovei. O altă cerință este să nu admită divergențe între valoarea operațiunilor înregistrate și soldurile de mijloace bănești circulante, deținute în interiorul unității de schimb valutar.

O altă prevedere constă în majorarea cuantumului amenzii aplicat caselor de schimb valutar sau hotelurilor, care admit încălcări ale legislației valutare, de la 25 de mii de lei până la 100 de mii de lei. Scopul acestei modificări rezidă în sporirea gradului de disciplină în domeniul vizat și a siguranței operațiunilor de schimb valutar.

#lege prima lectură #case de schimb

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.