Bloomberg: Războiul din Ucraina schimbă ordinea mondială, dar nu așa cum a visat Putin

La două zile după ce Vladimir Putin și-a trimis armata în Ucraina, agenția de știri de stat rusă RIA Novosti a publicat un articol despre inevitabila victorie. Se vorbea despre o „nouă eră” în care nu va mai exista dominație occidentală, legătura dintre SUA și Europa va fi ruptă, iar Rusia își va ocupa în sfârșit „spațiul și locul potrivit” în lume.

Dar războiul continuă. Și este cel puțin prea devreme pentru a proclama unificarea Rusiei, Ucrainei și Belarusului într-o singură „lume rusească”, scrie Bloomberg. RIA Novosti a eliminat rapid articolul. Dar autorul are dreptate în privința unui lucru: decizia lui Putin de a intra în război împotriva Ucrainei schimbă ordinea mondială. Cu toate acestea, deloc așa cum a plănuit el.

De la Berlin la Londra și la Tallinn, evaluările continuă cu privire la tot ceea ce trebuie făcut pentru a proteja Europa. Războiul pe scară largă nu mai este considerat ceva de neconceput. Țările regândesc ce pot cheltui, ce ar fi mai bine să cumpere și cum vor trebui să lupte. În loc să întrerupă legăturile cu Statele Unite, aliații europeni ai NATO, dimpotrivă, au strâns legăturile cu Washingtonul.

În loc să fie redusă la dimensiunea din 1997, așa cum a cerut Putin, alianța trimite mai multe trupe pe fronturile sale. Alianța a trimis încă 3.000 de soldați la granițele sale de est, precum și elicoptere, tancuri și avioane de luptă, pentru a descuraja o potențială decizie a Kremlinului de a extinde câmpul de luptă.

„Indiferent cum se va termina acest război, oricât de cinic ar suna acum, istoricii vor spune că atacul lui Putin asupra Ucrainei a dat Europei timp să repornească, să se pregătească să lupte împotriva Rusiei și apoi a Chinei. Ucraina plătește un preț mare pentru a ne câștiga timp ”, a declarat generalul Richard Barrons, fost șef al Comandamentului Forțelor Combinate Britanice.

Marea întrebare pentru Europa este: cum folosește acest timp? Decizia Germaniei de a cheltui încă 100 de miliarde de euro pentru apărare a fost cel mai evident impuls al apărării care va schimba raportul de putere atât în Europa însăși, cât și în relația cu Rusia. Alte țări își măresc bugetele apărării, în special cele trei state baltice, care au avertizat de mult despre intențiile sinistre ale lui Putin.

De asemenea, ele solicită NATO baze permanente și sisteme de apărare aeriană cu rază lungă, deși nu este clar dacă vor primi toate acestea.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.