BNM: Datoria externă a Moldovei a crescut cu peste 400 de milioane de euro în doar trei luni

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 10,52 miliarde de euro la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, în creștere cu 4,1% față de finele anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Raportată la Produsul Intern Brut (PIB), datoria externă reprezintă acum 58%, cu 1,9 puncte procentuale mai mult decât la sfârșitul anului 2025.

Potrivit BNM, stocul datoriei externe brute a crescut de la 10,11 miliarde de euro la 31 decembrie 2025 la 10,52 miliarde de euro la 31 martie 2026.

Cea mai mare parte a datoriei rămâne cea pe termen lung, care însumează 7,86 miliarde de euro, reprezentând 74,7% din total. Datoria pe termen scurt a urcat la 2,66 miliarde de euro, echivalentul a 25,3% din datoria externă brută.

Datele arată că datoria externă publică a crescut cu 5,4%, până la 4,55 miliarde de euro, în timp ce datoria externă privată s-a majorat cu 3%, ajungând la 5,98 miliarde de euro. Astfel, ponderea datoriei publice în totalul datoriei externe a urcat la 43,2%, iar cea a sectorului privat a coborât la 56,8%.

În primul trimestru din 2026, serviciul datoriei externe care include rambursările de principal și plata dobânzilor a constituit 183 milioane de euro. Din această sumă, 55 milioane de euro au revenit sectorului public, iar 128,1 milioane de euro sectorului privat. Raportul dintre serviciul datoriei externe și exporturile de bunuri și servicii s-a situat la 12,9%, nivel pe care BNM îl califică drept unul moderat.

Fondul Monetar Internațional rămâne cel mai mare creditor extern al statului, cu o expunere de 1,18 miliarde de euro și reprezintă 26% din datoria externă publică. Acesta este urmat de Grupul Băncii Mondiale, cu 1,13 miliarde de euro, Comisia Europeană, cu 831 milioane de euro, Banca Europeană de Investiții, cu 441,7 milioane de euro, și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu 378 milioane de euro.

BNM mai arată că, dacă ritmul actual al rambursărilor se va menține și nu vor fi contractate noi împrumuturi, stocul datoriei externe pe termen lung ar putea fi achitat în aproximativ 9,4 ani.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul online a devenit principalul motor de creștere al pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, însă marele câștigător nu este operatorul național „Poșta Moldovei”, ci companiile private și internaționale. Concluzia aparține expertului în politici economice Veaceslav Ioniță și a fost prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, comerțul electronic și-a dublat volumul în perioada 2024–2025, iar în 2025 moldovenii au comandat online bunuri din străinătate în valoare de aproximativ 14,9 miliarde de lei. Pe piața internă, valoarea cumpărăturilor online s-a ridicat la circa 3,5 miliarde de lei.

Boom-ul comerțului electronic s-a reflectat direct în piața serviciilor poștale. Numărul coletelor expediate în Republica Moldova a ajuns anul trecut la aproape 11,94 milioane, iar veniturile întregului sector s-au dublat în doar doi ani: de la 471 de milioane de lei în 2023 la 941 de milioane de lei în 2025.

Veaceslav Ioniță afirmă că această creștere spectaculoasă nu a fost generată de „Poșta Moldovei”, ci de operatorii privați, care au reușit să răspundă mult mai rapid cererii tot mai mari pentru servicii moderne de curierat și livrare.

Potrivit analizei, aproximativ două treimi din creșterea pieței în 2025 au fost asigurate de operatorul ucrainean Nova Poshta, iar pe locul doi s-a clasat compania românească Fan Courier. Împreună, cei doi operatori au generat peste 80% din expansiunea pieței serviciilor poștale din Republica Moldova.

În schimb, operatorul național continuă să piardă teren. După o majorare a veniturilor cu circa 34 de milioane de lei în 2024, „Poșta Moldovei” a înregistrat în 2025 o diminuare de aproximativ 19 milioane de lei, în pofida faptului că piața a continuat să crească accelerat.

Economistul califică situația drept „regretabilă”, considerând că operatorul de stat nu a reușit să se adapteze la schimbările rapide ale pieței și la dezvoltarea explozivă a comerțului online.

Analiza mai arată că transformările se văd și pe piața muncii. Creșterea numărului de angajați din sectorul poștal a fost generată aproape exclusiv de companiile private, în timp ce „Poșta Moldovei” a rămas practic pe loc.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dezvoltarea comerțului electronic a schimbat radical structura pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, transformând un sector aflat ani la rând în stagnare într-unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei.