BNM: Datoria externă a Moldovei a crescut cu peste 400 de milioane de euro în doar trei luni

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 10,52 miliarde de euro la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, în creștere cu 4,1% față de finele anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Raportată la Produsul Intern Brut (PIB), datoria externă reprezintă acum 58%, cu 1,9 puncte procentuale mai mult decât la sfârșitul anului 2025.

Potrivit BNM, stocul datoriei externe brute a crescut de la 10,11 miliarde de euro la 31 decembrie 2025 la 10,52 miliarde de euro la 31 martie 2026.

Cea mai mare parte a datoriei rămâne cea pe termen lung, care însumează 7,86 miliarde de euro, reprezentând 74,7% din total. Datoria pe termen scurt a urcat la 2,66 miliarde de euro, echivalentul a 25,3% din datoria externă brută.

Datele arată că datoria externă publică a crescut cu 5,4%, până la 4,55 miliarde de euro, în timp ce datoria externă privată s-a majorat cu 3%, ajungând la 5,98 miliarde de euro. Astfel, ponderea datoriei publice în totalul datoriei externe a urcat la 43,2%, iar cea a sectorului privat a coborât la 56,8%.

În primul trimestru din 2026, serviciul datoriei externe care include rambursările de principal și plata dobânzilor a constituit 183 milioane de euro. Din această sumă, 55 milioane de euro au revenit sectorului public, iar 128,1 milioane de euro sectorului privat. Raportul dintre serviciul datoriei externe și exporturile de bunuri și servicii s-a situat la 12,9%, nivel pe care BNM îl califică drept unul moderat.

Fondul Monetar Internațional rămâne cel mai mare creditor extern al statului, cu o expunere de 1,18 miliarde de euro și reprezintă 26% din datoria externă publică. Acesta este urmat de Grupul Băncii Mondiale, cu 1,13 miliarde de euro, Comisia Europeană, cu 831 milioane de euro, Banca Europeană de Investiții, cu 441,7 milioane de euro, și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu 378 milioane de euro.

BNM mai arată că, dacă ritmul actual al rambursărilor se va menține și nu vor fi contractate noi împrumuturi, stocul datoriei externe pe termen lung ar putea fi achitat în aproximativ 9,4 ani.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.