BNM înăsprește politica monetară pentru a preveni agravarea consecințelor în viitor

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, cu vot unanim, să majoreze rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3 puncte procentuale (p.p.) până la nivelul de 15,50 la sută anual. De asemenea, se stabilesc ratele de dobândă la creditele overnight, la nivelul de 17,50 la sută anual și de 13,50 la sută anual la depozitele overnight.

Totodată, pentru perioada 16 mai 2022 – 15 iunie 2022, este prevăzută majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă cu 2 p.p. până la nivelul de 30,0 la sută din baza de calcul al, iar pentru norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă se majorează cu 3 p.p. până 33,0 la sută.

Hotărârea are la bază o nouă prognoză a inflației, care vine în contextul efectelor crizei pandemice și a războiului din Ucraina, cu impact sever și asupra situației social-economice din Republica Moldova.

Procesele inflaționiste au la bază creșterea prețurilor internaționale la resurse energetice și la produse alimentare, dar și problemele specifice doar țării noastre din cauza dependenței lanțurilor de aprovizionare locale de agenții economici din Ucraina. Acestea au fost provocate de criza postpandemică și amplificate de războiul din Ucraina.

Prognoza arată că inflația va fi mai înaltă și mai persistentă și necesită aplicarea unor măsuri de politică monetară mai restrictivă, care va permite crearea condițiilor pentru revenirea la echilibru și creșterea economică la nivelul potențial.

Decizia urmărește atenuarea presiunilor inflaționiste, ancorarea așteptărilor inflaționiste, protejarea economiilor populației, în mod special, stimularea creșterii ratelor la depozitele bancare și, ca rezultat, menținerea stabilității financiare.

Șocurile inflaționiste primare provoacă și efecte secundare, în special prin ajustarea semnificativă a tarifelor la utilități, îndeosebi acolo unde deciziile de majorare nu au fost luate la timp.

În contextul celor expuse, Banca Națională a Moldovei, la fel ca alte bănci centrale, inclusiv din multe țări cu economii avansate, recurge la înăsprirea măsurilor de politică monetară. Deciziile respective se impun pentru a preveni consecințele mult mai dureroase din viitor și a evita extinderea sărăciei în rândul populației. Cu atât mai mult că Republica Moldova este o țară mică și cu o economie deschisă, deci vulnerabilă în fața unui impact foarte puternic din exterior.

BNM va continua să monitorizeze cu prudență evoluția componentelor inflației și a factorilor de natură să afecteze dinamica acesteia, precum și riscurile și incertitudinile extraordinare cauzate de războiul din țara vecină.

Banca Națională a Moldovei este gata, la necesitate, să intervină cu măsurile necesare. În același timp, BNM monitorizează situația din sistemul bancar al Republicii Moldova, care este stabil și viabil, iar rezervele valutare rămân la un nivel confortabil pentru a asigura în continuare stabilitatea financiară a Republicii Moldova.

De asemenea, pe data de 13 mai 2022 va fi publicat cel de-al doilea Raport asupra inflației din anul curent.

#politică monetară #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.