BNM spune unde s-au „evaporat” cele 200 de milioane de dolari din rezervele valutare

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în luna august 2023, potrivit datelor furnizate de Banca Națională a Republicii Moldova. La finalul lunii august, activele oficiale de rezervă ale țării au totalizat 4 817,97 milioane de dolari SUA, reflectând o diminuare de 209,28 milioane de dolari SUA în comparație cu luna iulie 2023, când acestea se ridicau la 5 027,25 milioane de dolari SUA.

Scăderea semnificativă a activelor oficiale de rezervă a fost determinată de mai mulți factori, cum ar fi plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova, în sumă de 240,68 milioane de dolari SUA. Din această sumă, 142,83 milioane de dolari SUA (echivalentul a 130,12 milioane de euro) au reprezentat plata sumei principale și a dobânzii anticipate la împrumutul acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru proiectul „Securitatea furnizării gazelor naturale”.

Alte contribuții la scăderea rezervelor au inclus plățile efectuate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova în valoare de 10,76 milioane de dolari SUA, deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA în valoare de 26,54 milioane de dolari SUA și reevaluarea valorilor mobiliare menținute în portofoliul de investiții, în sumă de 0,23 milioane de dolari SUA.

Cu toate acestea, perioada de raportare a înregistrat și creșteri ale activelor oficiale de rezervă, cum ar fi intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, în sumă de 24,16 milioane de dolari SUA, și înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova pentru proiecte investiționale, în valoare de 20,62 milioane de dolari SUA.

De asemenea, veniturile din gestionarea rezervelor valutare au adus un aport semnificativ de 16,15 milioane de dolari SUA, iar intervențiile pe piața valutară internă sub formă de cumpărări de valută au înregistrat 6,00 milioane de dolari SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #datorie #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conflictul din Iran ar putea provoca o criză alimentară globală din cauza perturbării livrărilor de îngrășăminte, relatează Financial Times. Atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat semnificativ producția de uree, cel mai utilizat îngrășământ azotat din lume.

Potrivit publicației, o parte importantă a capacităților de producție de uree din regiune a fost scoasă din funcțiune, iar lipsa gazelor naturale a determinat producătorii din Asia de Sud să reducă sau chiar să oprească producția de îngrășăminte.

Din cele aproximativ 2,1 milioane de tone de uree aflate în circuitul comercial, aproape jumătate din livrări au fost perturbate. În același timp, peste 1,1 milioane de tone de îngrășăminte au rămas blocate în Golful Persic. Printre acestea se află și circa 45% din exporturile globale de sulf, un element esențial pentru producerea îngrășămintelor fosfatice.

Situația este agravată de deciziile luate în unele state din Asia. În India, autoritățile au dispus reducerea consumului de gaze pentru fabricile de îngrășăminte la aproximativ 70%, din cauza deficitului de resurse energetice. În același timp, mai multe uzine din Pakistan și Bangladesh și-au suspendat activitatea.

Perturbările apar într-un moment critic pentru agricultură, chiar în perioada sezonului de însămânțare în emisfera nordică. Liderii industriei avertizează că lipsa îngrășămintelor ar putea duce la scăderea recoltelor pentru culturi esențiale, inclusiv pentru orez.

Prețurile la îngrășăminte au început deja să crească puternic. Costul ureei s-a majorat cu peste 40% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra piețelor agricole și asupra prețurilor alimentelor la nivel global.