Bolea aruncă bomba: „Căile Ferate o duc bine”, dar restanțele la salarii încă apasă lucrătorii

24 Oct. 2025, 11:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Oct. 2025, 11:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova (CFM) și-a redresat situația financiară după implementarea noilor politici și schimbarea echipei de management, iar restanțele la salrii s-au redus la 4 luni de la 9 cât erau în trecut.

Potrivit ministrului, în luna februarie CFM avea încasări de 22 milioane de lei, iar în lunile august și septembrie acestea au urcat la 72 milioane de lei. „Munca depusă a permis reducerea restanțelor la salarii de la nouă la patru luni”, a precizat Bolea.

Oficialul a menționat că redeschiderea tronsonului de cale ferată de la Văleni va aduce companiei încă circa 20 milioane de lei în plus la venituri, la care se vor adăuga și încasările generate de stația de la Cantemir.

„Căile Ferate o duc bine. A fost suficient să schimbăm managementul, care se bazează pe analize și strategii, pentru ca situația să se redreseze. Este însă foarte mult de muncit și de reparat”, a subliniat ministrul Infrastructurii.

În prezent, toate cele 1300 de vagoane ale CFM sunt funcționale, iar cele 12 locomotive activează pe rețeaua feroviară națională.

Ultimele cifre arătau că restanțele la salrii la CFM erau peste 100 de milioane de lei.

În 2024, întreprinderea a înregistrat pierderi de 228 milioane lei și restanțe salariale de peste 100 milioane lei. În primul trimestru din 2025, declinul a continuat: volumul de mărfuri transportate s-a redus cu 15,7%, iar parcursul în tone-kilometri cu aproape 30% față de perioada similară a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Iun. 2026, 10:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Iun. 2026, 10:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija afirmă că sfârșitul lunii iunie aduce atât oportunități, cât și provocări pentru agricultori. Potrivit acestuia, ieftinirea petrolului și a gazelor naturale a redus costurile pentru motorină și îngrășăminte, însă, în același timp, și prețurile cerealelor au intrat pe o tendință descendentă.

Rija susține că cea mai mare oportunitate a momentului este reprezentată de îngrășămintele cu azot, ale căror prețuri au scăzut aproape la jumătate față de maximele înregistrate anterior. Ureea se tranzacționează la aproximativ 400–420 de dolari pe tonă în porturile din România, în timp ce sulfatul de amoniu și azotatul de amoniu s-au ieftinit semnificativ într-o singură săptămână. Potrivit economistului, normalizarea transportului prin Strâmtoarea Hormuz și revenirea Iranului pe piață au contribuit la majorarea ofertei și la reducerea prețurilor.

În aceste condiții, el recomandă agricultorilor care dispun de resurse financiare și spații de depozitare să achiziționeze acum îngrășămintele pentru campania agricolă 2026–2027, apreciind că riscul unei viitoare creșteri a prețurilor este mai mare decât cel al unor noi scăderi.

Pe de altă parte, economistul avertizează că piața cerealelor rămâne slabă. Prețurile porumbului și soiei continuă să fie sub presiune, iar pentru grâu și orz perspectivele sunt influențate negativ de recolta record estimată în Turcia, care ar putea accentua concurența pe piețele de export din regiunea Mării Negre, inclusiv pentru Republica Moldova.

În schimb, floarea-soarelui continuă să beneficieze de prețuri ridicate, susținute de oferta redusă din regiune și de cererea puternică din India. Totuși, Rija atrage atenția că noua recoltă este deja ofertată la prețuri mai mici, ceea ce indică faptul că actualele cotații favorabile sunt temporare și avantajează în special vânzarea stocurilor vechi.

Economistul remarcă și creșterea cu peste 40% a costurilor transportului maritim față de anul trecut, aspect care oferă producătorilor din Republica Moldova un avantaj competitiv pe piețele din bazinul Mediteranei, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, datorită distanțelor mai scurte de livrare.

În concluzie, Iurie Rija consideră că 2026 nu este nici un an de criză, nici unul excepțional pentru agricultură, ci un an în care succesul depinde de controlul costurilor și de alegerea momentului potrivit pentru valorificarea producției.