Bolea explică de ce prețul la ceapă a ajuns să-i usture pe moldoveni

Prețul la ceapă a explodat în ultima lună, iar un kilogram a ajuns să coste 25 de lei. Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a declarat în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, că prețurile au crescut pe fundalul exporturilor masive de ceapă în Ucraina.

„Republica Moldova din importator de ceapă a devenit exportator. Produsul ajunge în Ucraina, în condițiile în care zonele unde se cultiva ceapa au fost afectate de război, respectiv au crescut prețurile și pe piața internă”, a punctat Bolea.

Potrivit lui, până la războiul din Ucraina, o cantitate semnificativă de ceapă era adusă din regiunea Herson, acum însă exporturile sunt limitate.

Prețul unui kilogram de ceapă costă între 22-25 de lei față de 7-8 lei cât era anterior.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în luna februarie prețurile la ceapă s-au majorat cu peste 32% față de luna similară a anului precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cepa #preturi #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.