Semnal pentru piață! Guvernul pornește motorul privatizărilor cu ruinele statului

28 Iul. 2026, 16:35
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
28 Iul. 2026, 16:35 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Guvernul va lansa primele privatizări-pilot, însă acestea nu vor viza deocamdată întreprinderile de stat, ci active imobiliare abandonate și nevalorificate de zeci de ani, a declarat premierul Vasile Tofan, care susține că Executivul urmărește să demonstreze că procesul de privatizare poate fi organizat transparent.

„Guvernul pe care am onoarea să-l conduc crede că statul nu este cel mai bun administrator al proprietății publice. Nu reinventăm roata, în majoritatea țărilor dezvoltate activele sunt administrate de sectorul privat. Totuși, vom avea o abordare foarte responsabilă și graduală”, a declarat premierul.

Potrivit acestuia, Executivul nu intenționează să înceapă cu privatizarea companiilor de stat, ci cu identificarea unor active imobiliare care nu sunt utilizate de ani de zile.

„Nu ne aruncăm să privatizăm nimic la moment. Focusul inițial este pe identificarea unor active, în primul rând imobiliare case părăsite, terenuri în paragină, care efectiv nu sunt valorificate de 30 de ani sau mai mult”, a explicat Tofan.

Premierul a recunoscut că termenul „privatizare” continuă să stârnească neîncredere în societate, motiv pentru care Guvernul intenționează să înceapă cu proiecte de dimensiuni reduse.

„Oamenii cred că dacă anunți privatizare, o să vinzi tot la prieteni și o să-ți pui diferența în buzunar. Noi înțelegem această neîncredere. De aceea vrem să facem câteva vânzări-pilot, mici pentru început, și să demonstrăm că putem vinde transparent un activ la un preț mult mai mare decât valoarea lui contabilă, iar banii să ajungă în bugetul de stat”, a spus șeful Executivului.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.