A declarat Chevrolet-ul fier vechi, dar îl închiriază cu sute de euro! Misterul șefului MoldATSA reținut de CNA

Loredan Roșca, șef adjunct al Departamentului Securitate Aeronautică din cadrul MoldATSA, reținut joi de Centrul Național Anticorupție într-un dosar despre presupuse prejudicii în proporții deosebit de mari aduse întreprinderii, declara în actele de avere că deține un automobil Chevrolet fabricat în 1973, evaluat la doar 10 mii de lei și motivează că este „defect”, iar valoarea de piață a fost stabilită „ca metal”.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Roșca activează în funcția de șef adjunct al Departamentului Securitate Aeronautică din cadrul MoldATSA din 1 mai 2025 și a încasat în cursul anului trecut un salariu de 1,02 milioane de lei. Totodată, acesta declară venituri de 600 mi de lei din vânzarea unui imobil, o pensie de 106,6 mii de lei, precum și dobânzi bancare de aproximativ 754 de lei.

În aceeași declarație este menționat și un apartament de 77 de metri pătrați, dobândit în 2021, evaluat la 857 mii de lei, care ulterior a fost vândut cu 600 mii de lei. La rubrica cu privire la diferența dintre valoarea bunului și valoarea de piață este indicat că imobilul „a fost vândut mai scump ca prețul de piață”.

La capitolul bunuri mobile, Roșca declară un autoturism Chevrolet fabricat în 1973, dobândit în 2011. Modelul automobilului nu este indicat. Valoarea bunului este estimată la 20 mii de lei, iar valoarea de piață la doar 10 mii de lei, explicația este că mașina este „defectă”, iar prețul a fost stabilit „ca metal”.

În același timp, pe platforma Kortej.md este promovat spre închiriere un Chevrolet Impala din 1973, descris drept un automobil de colecție destinat nunților, filmărilor și altor evenimente. Tarifele afișate variază între 125 de euro pentru o oră și 400 de euro pentru opt ore, automobilul fiind prezentat ca funcțional și închiriat împreună cu șofer.

O verificare a profilului de Facebook asociat lui Loredan Roșca arată însă că acesta apare sub denumirea „Chevy Impala”, iar URL-ul profilului indică faptul că pagina îi aparține. Tot acolo sunt distribuite și postări oficiale ale MoldATSA.

Joi, CNA a anunțat reținerea lui Loredan Roșca, alături de contabila-șefă a MoldATSA, Olga Tudor, și de șeful adjunct al Direcției Administrative, Marcel Bencheci. Cei trei sunt cercetați pentru presupuse încălcări grave în administrarea patrimoniului și gestionarea resurselor umane și financiare ale întreprinderii, fapte care ar fi provocat prejudicii în proporții deosebit de mari.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.