Bolojan: Până în 2030, România va fi conectată prin autostrăzi și drumuri expres cu Republica Moldova și Ucraina

Până în 2029-2030, România va fi legată de Republica Moldova și Ucraina printr-o rețea de autostrăzi și drumuri expres, ca parte a programului de finanțare SAFE, a anunțat premierul României, Ilie Bolojan.

Vineri, Guvernul de la București a finalizat procedurile pentru pregătirea aplicației de finanțare, care va fi discutată luni în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării și ulterior transmisă Comisiei Europene. „În următoarele două luni aplicația va fi analizată, iar până la finalul primului trimestru al anului viitor vom ști exact proiectele care vor fi finanțate prin programul SAFE”, a precizat Bolojan.

Aplicația totalizează 16,6 miliarde de euro, dintre care 4,2 miliarde sunt destinate infrastructurii, iar peste 12 miliarde vor finanța dotările pentru Armată, Ministerul de Interne și alte structuri de apărare. Pe partea de transport, peste 90% din fonduri vor fi alocate tronsoanelor de autostradă care leagă Pașcani de Ungheni și Republica Moldova, precum și Pașcani – Siret, spre Ucraina.

„Aceasta înseamnă că lucrările începute între București și Pașcani vor continua, astfel încât până în 2029-2030 și aceste secțiuni să fie finalizate. Nordul României va fi conectat la sud, atât pe relația Ucraina-București, cât și pe ruta Republica Moldova-Iași-București”, a subliniat premierul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#drumuri expres #ilie bolojan #autostrada moldovei #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.