Bomba cu ceas din enclava transnistreană! Parlicov: Un echilibru instabil care nu va dura la nesfârșit

Livrarea gazului gratuit în stânga Nistrului nu va dura la nesfârșit. Aranjamentul nu poate dura la nesfârșit. Toți realizează că Transnistria nu se va putea alimenta cu gaz ieftin de la Gazprtom la infinit, a explicat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

„Nici Rusia, deși are posibilitatea să iasă din acest aranjament, nu a făcut-o, nici Ucraina nu a făcut-o, la fel nici Chișinăul și nici Tiraspolul nu au făcut-o. Vorbim de o sluție temporară de compromis, un echilibru instabil. Este unica soluție de compromis fezabilă. Trebuie să ne pregătim de scenariul sistării gazului în Transnistria”, a punctat Parlicov în cadrul podcastului de la Europa Liberă.

Regiunea din stânga Nistrului nu achită pentru gazul livrat de Gazprom. Datoria Tiraspolului pentru metanul consumat se ridică la aproape 10 miliarde de dolari.

Sistarea de gaze către Europa ar falimenta regiunea din stânga Nistrului. Tiraspolul supraviețuiește datorită livrărilor gratuite de gaze din care produce energie electrică pentru partea dreapta a Nistrului.

În cazul stopării livrărilor de gaze în Transnistria, Republica Moldova va fi nevoită să cumpere energie electrică de pe piețele din vest, care e mai scumpă. Cu o situație similară Chișinăul s-a confruntat în toamna anului 2022 când au fost sistate livrările de energie electrică de la Cuciurgan, iar prețul curentului pentru populație a ajuns la 4,20 lei kw/h, în condițiiile în care achizțiile erau făcute de pe piața Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.