Inspectorii de la Integritate vor număra leii lui Leu de la Termoelectrica

26 Iul. 2023, 12:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iul. 2023, 12:52 // Actual //  bani.md

Averea șefului interimar al S.A. „Termoelectrica”, Vasile Leu, este verificată în prezent de inspectorii de integritate, în plin scandal cu păcura care ar fi fost îngropată pe teritoriul instituției. Într-un document publicat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) se precizează că „pe faptul pretinsei încălcări a regimului juridic al restricțiilor”, pe numele lui Vasile Leu a fost înregistrată o sesizare, depusă pe 13 iulie curent, scrie realitatea.md.

„În textul sesizării se reclamă pretinsa încălcare a regimului juridic al restricțiilor de către dl Vasile Leu, director interimar al SA Termoelectrica, meterializat prin numirea ultimului în funcția de director interimar al SA Termoelectrica, pe când anterior a deținut funcții de conducere în cadrul Agenției Naționale de Reglementare în Energetică, Agenția la rândul său având atribuții de control și supraveghere asupra SA Termoelectrica”, se arată pîn documentul ANI.

În continuare, potrivit ANI:

„Urmare a analizei informației și actelor confirmative, inspectorul de integritate constată că la etapa respectivă există aparența de încălcare a regimului juridic al restricțiilor de către dl Vasile Leu, având în vedere că ultimul putea avea atribuții directe de supraveghere sau control în raport cu SA Termoelectrica, unde și-a început activitatea în calitate de director interimar din data de 02,12,2021, așadar fără respectarea termenului reglementat de un an”.

Între timp, responsabilii de la „Termoelectrica” au comentat această situație.

„Reieșind din cadrul legal, evidențiem că funcția de Șef al Secției investiții energie termică și cogenerare din cadrul ANRE, deținută anterior de Directorul general al întreprinderii (interimar) „TERMOELECTRICA” S.A., Vasile LEU, nu cade sub incidența prevederilor Legii nr. 133/2016 și nu reprezintă subiect al regimului juridic al restricțiilor, ceea ce denotă faptul că până numirea sa în funcția de Director general interimar al „TERMOELECTRICA” S.A. la data de 02.12.2021, Vasile LEU, nu era subiect al declarării averii și intereselor personale conform art. 3 al Legii nr. 133/2016. În context, „TERMOELECTRICA” S.A. își exprimă regretul pentru faptul că unele surse media difuzează acuzații nefondate, fără să solicite opinia instituției. Compania a fost și este mereu deschisă să răspundă solicitărilor de informație despre activitatea sa, motiv pentru care îndemnăm persoanele interesate și reprezentanții mass-media spre o colaborare directă pentru a prezenta opiniei publice date relevante și corecte”, au precizat reprezentanții „Termoelectrica”.

Astăzi, 26 iulie, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a cerut ministrului Energiei, Victor Parlicov și șefului de la APP, Roman Cojuhari, demisia în corpore a managementului Termoelectrica.

Amintim că, potrivit lui Usatîi, utilajele de la Termoelectrica au fost distruse anume pentru că păcura era de calitate proastă. Usatîi declară că informațiile despre păcura îngropată i-au fost confirmate de mai mulți angajați ai SA Termoelectrica, dar care au dorit să le fie păstrat anonimatul.

Într-un comunicat emis presei pe 20 iulie, „Termoelectrica” susține că „regretă speculațiile politizate apărute în spațiul public”. Totuși, responsabilii au precizat că au pornit o anchetă internă.

Procuratura Generală (PG) a anunțat, într-un comunicat de presă, că va investiga imaginile video publicate de liderul formațiunii Partidul Nostru, Renato Usatîi, unde păcura de proastă calitate, achiziționată din bani publici, ar fi fost îngropată de angajații Termoelectrica.

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.