Inspectorii de la Integritate vor număra leii lui Leu de la Termoelectrica

26 Iul. 2023, 12:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iul. 2023, 12:52 // Actual //  bani.md

Averea șefului interimar al S.A. „Termoelectrica”, Vasile Leu, este verificată în prezent de inspectorii de integritate, în plin scandal cu păcura care ar fi fost îngropată pe teritoriul instituției. Într-un document publicat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) se precizează că „pe faptul pretinsei încălcări a regimului juridic al restricțiilor”, pe numele lui Vasile Leu a fost înregistrată o sesizare, depusă pe 13 iulie curent, scrie realitatea.md.

„În textul sesizării se reclamă pretinsa încălcare a regimului juridic al restricțiilor de către dl Vasile Leu, director interimar al SA Termoelectrica, meterializat prin numirea ultimului în funcția de director interimar al SA Termoelectrica, pe când anterior a deținut funcții de conducere în cadrul Agenției Naționale de Reglementare în Energetică, Agenția la rândul său având atribuții de control și supraveghere asupra SA Termoelectrica”, se arată pîn documentul ANI.

În continuare, potrivit ANI:

„Urmare a analizei informației și actelor confirmative, inspectorul de integritate constată că la etapa respectivă există aparența de încălcare a regimului juridic al restricțiilor de către dl Vasile Leu, având în vedere că ultimul putea avea atribuții directe de supraveghere sau control în raport cu SA Termoelectrica, unde și-a început activitatea în calitate de director interimar din data de 02,12,2021, așadar fără respectarea termenului reglementat de un an”.

Între timp, responsabilii de la „Termoelectrica” au comentat această situație.

„Reieșind din cadrul legal, evidențiem că funcția de Șef al Secției investiții energie termică și cogenerare din cadrul ANRE, deținută anterior de Directorul general al întreprinderii (interimar) „TERMOELECTRICA” S.A., Vasile LEU, nu cade sub incidența prevederilor Legii nr. 133/2016 și nu reprezintă subiect al regimului juridic al restricțiilor, ceea ce denotă faptul că până numirea sa în funcția de Director general interimar al „TERMOELECTRICA” S.A. la data de 02.12.2021, Vasile LEU, nu era subiect al declarării averii și intereselor personale conform art. 3 al Legii nr. 133/2016. În context, „TERMOELECTRICA” S.A. își exprimă regretul pentru faptul că unele surse media difuzează acuzații nefondate, fără să solicite opinia instituției. Compania a fost și este mereu deschisă să răspundă solicitărilor de informație despre activitatea sa, motiv pentru care îndemnăm persoanele interesate și reprezentanții mass-media spre o colaborare directă pentru a prezenta opiniei publice date relevante și corecte”, au precizat reprezentanții „Termoelectrica”.

Astăzi, 26 iulie, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a cerut ministrului Energiei, Victor Parlicov și șefului de la APP, Roman Cojuhari, demisia în corpore a managementului Termoelectrica.

Amintim că, potrivit lui Usatîi, utilajele de la Termoelectrica au fost distruse anume pentru că păcura era de calitate proastă. Usatîi declară că informațiile despre păcura îngropată i-au fost confirmate de mai mulți angajați ai SA Termoelectrica, dar care au dorit să le fie păstrat anonimatul.

Într-un comunicat emis presei pe 20 iulie, „Termoelectrica” susține că „regretă speculațiile politizate apărute în spațiul public”. Totuși, responsabilii au precizat că au pornit o anchetă internă.

Procuratura Generală (PG) a anunțat, într-un comunicat de presă, că va investiga imaginile video publicate de liderul formațiunii ”Partidul Nostru”, Renato Usatîi, unde păcura de proastă calitate, achiziționată din bani publici, ar fi fost îngropată de angajații Termoelectrica.

22 Oct. 2026, 11:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 11:17 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se îndreaptă spre pragul de un milion de autoturisme, în timp ce infrastructura rutieră abia mai face față numărului tot mai mare de vehicule. Numai în perioada 2025–2026, în țară vor fi importate, potrivit estimărilor, aproximativ 130 de mii de automobile, aproape cât întregul parc auto de pe malul drept al Nistrului la începutul independenței. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că ambuteiajele care paralizează astăzi Chișinăul ar putea deveni o problemă permanentă și în alte orașe.

Potrivit unei analize publicate de economistul Veaceslav Ioniță, în 2025 Republica Moldova a înregistrat un record absolut la importul de autoturisme, cu aproximativ 64 de mii de unități într-un singur an. Tendințele din 2026 indică posibilitatea depășirii acestui nivel, ceea ce ar ridica importurile cumulate din cei doi ani la circa 130 de mii de automobile.

Pentru a ilustra amploarea fenomenului, economistul compară situația actuală cu cea de la începutul anilor ’90. În 1990, pe malul drept al Nistrului existau aproximativ 144 de mii de autoturisme. Astfel, în numai doi ani, Moldova ar putea importa aproape tot atâtea automobile câte circulau în întreaga țară, pe teritoriul controlat în prezent de autoritățile constituționale, în ajunul independenței.

Creșterea este și mai spectaculoasă în comparație cu anul 1970, când pe malul drept al Nistrului erau înregistrate doar 8.200 de autoturisme. La sfârșitul trimestrului III din 2026, parcul auto a ajuns la 926,4 mii de unități, ceea ce reprezintă o majorare de aproape 113 ori în 56 de ani.

„Practic, încercăm să acomodăm un parc auto de 113 ori mai mare într-o infrastructură a cărei structură de bază s-a schimbat relativ puțin”, constată economistul.

Potrivit lui Ioniță, problema este că extinderea infrastructurii rutiere nu a ținut pasul cu ritmul de creștere a numărului de automobile. O mare parte dintre străzile și bulevardele utilizate astăzi au fost proiectate încă în perioada sovietică, pentru un trafic incomparabil mai redus. Deși unele artere au fost modernizate sau extinse, capacitatea generală a rețelei rutiere, în special în orașe, a crescut mult mai lent decât parcul auto.

Datele prezentate de economist arată că, în 2020, Republica Moldova avea aproximativ 678 de mii de autoturisme, iar la sfârșitul anului 2025 numărul acestora ajunsese la aproape 893 de mii. Este vorba despre o creștere netă de 215 mii de automobile în doar cinci ani.

În aceeași perioadă au fost procurate aproximativ 249 de mii de autoturisme, în timp ce circa 34 de mii au fost radiate din evidență. Economistul precizează că nu toate automobilele cumpărate se adaugă automat la parcul existent, deoarece o parte înlocuiesc vehiculele vechi.

Numai în primele nouă luni ale anului 2026, parcul auto a crescut cu aproape 34 de mii de unități, ajungând la 926,4 mii. Dacă actuala dinamică se menține, pragul de un milion de autoturisme ar putea fi atins în 2027.

„Poate ar trebui chiar să pregătim un certificat pentru proprietarul automobilului cu numărul un milion!”, remarcă ironic Veaceslav Ioniță.

Economistul atrage atenția că, în pofida acestei creșteri accelerate, Republica Moldova rămâne în urma statelor Uniunii Europene în ceea ce privește nivelul de motorizare. Aceasta înseamnă că numărul automobilelor ar putea continua să crească odată cu majorarea veniturilor populației.

Pentru următorii ani, Ioniță consideră plauzibil un volum anual al importurilor de 50–60 de mii de autoturisme, ceea ce ar pune o presiune și mai mare asupra infrastructurii existente.

O altă problemă este lipsa locurilor de parcare. Potrivit economistului, automobilele ocupă deja o parte importantă din spațiul urban, concurând nu doar pentru benzile de circulație, ci și cu transportul public și pietonii.

În opinia sa, simpla construcție a unor drumuri și parcări noi nu va putea rezolva problema pe termen lung, mai ales în Chișinău, unde spațiul disponibil este limitat. Soluțiile ar trebui să includă dezvoltarea unui transport public competitiv, organizarea parcărilor și regândirea mobilității urbane.

„Nu putem cere oamenilor să renunțe la confortul personal doar pentru că infrastructura publică nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea economică”, subliniază economistul.

Veaceslav Ioniță avertizează că, în lipsa unor măsuri serioase, problema traficului ar putea deveni mult mai gravă în următorii ani, iar discuția nu se va mai limita la timpul pierdut în ambuteiaje, ci la capacitatea orașelor de a asigura spațiul necesar circulației.