„Bomba datoriilor“. Peste 40 de ţări riscă defaultul, iar aceasta este o problemă pentru noi toţi

Lumea se află în faţa posibilităţii unei serii de colapsuri economice care ar putea destabiliza vieţile a milioane de oameni, scrie Grid.

Sri Lanka ar putea fi doar începutul. Ţara sud-asiatică, considerată cândva o „bijuterie ascunsă“, a fost absorbită într-o gaură neagră financiară după ce munţi de datorii au zdrobit sector după sector. Criza datoriilor a declanşat proteste pe scară largă.

Însă Sri Lanka nu este singură, avertizează experţii, în condiţiile în care o serie de ţări se clatină sub grămezi uriaşe de datorii. Pe măsură ce crizele datoriilor se intensifică, iar o economie mondială fragilă se luptă să facă faţă impactului războiului din Ucraina, consecinţele se pot repercuta cu mult dincolo de graniţele ţărilor respective. Lumea se află în faţa posibilităţii unei serii de colapsuri economice care ar putea destabiliza vieţile a milioane de oameni.

O analiză Bloomberg recentă a identificat 19 ţări cu probleme acute legate de datorii. Acestea ar putea fi forţate să apeleze la instituţii ca FMI pentru un bailout. Unele ar putea obţine un bailout, altele nu. Pachetele FMI, de exemplu, vin cu condiţii stricte şi adesea dureroase. Fără bailout, economia unei ţări se poate prăbuşi. Obţinerea unui bailout, între timp, ar putea însemna durere economică generală pentru cei peste 900 de milioane de locuitori ai acestor ţări.

Pentru economişti, acest lucru înseamnă că scenele din Sri Lanka ar putea reprezenta doar începutul unui întreg nou coşmar mondial postpandemic. În urma reducerii dobânzilor după criza financiară din 2008, o mulţime de ţări s-au împrumutat, însă nu de la creditori bilaterali sau multilaterali, ci de la creditori privaţi.

Acum, cu nivelurile record ale inflaţiei şi majorarea dobânzilor, ţările mai sărace se confruntă cu costuri în creştere legate de rambursarea datoriilor acumulate. Iar acest lucru se întâmplă într-o perioadă cu preţuri mai mari la alimente şi carburanţi şi un context economic încă fragil după pandemie.
China este văzută ca a fi jucat un rol major în alimentarea acestei crize a datoriilor. Totuşi, Matthew Mingey, analist la Rhodium Group, susţine că responsabilitatea privind problemele legate de datorii aparţine ambelor părţi: ţărilor care s-au îndatorat şi Chinei.

Acum, întrebarea urgentă este cum se poate ieşi din această criză. Poate că cea mai rapidă cale este de a diminua o sursă majoră de presiune asupra tuturor economiilor cu venituri scăzute: preţurile extrem de ridicate la alimente şi carburanţi.

Între timp, economiştii fac apel pentru acţiuni concertate la nivel mondial din partea celor mai bogate ţări ale lumii pentru a ajuta ţările mai sărace să-şi gestioneze sau restructureze poverile datoriilor. Însă Atlantic Council remarcă lipsa de voinţă a G7 pentru astfel de acţiuni.

Ce este clar, pentru analişti şi strategici, este că ceva trebuie făcut în legătură cu crizele datoriilor de la nivelul lumii cu venituri scăzute. Lipsa de acţiuni, avertiza recent şefa FMI Kristalina Georgieva, ar putea declanşa o serie întreagă de dezastre internaţionale.

#state #dolari #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul investiției în linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău va fi inclus în tariful la energia electrică, însă acest lucru nu trebuie interpretat ca o majorare imediată a facturilor, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit ministrului, vorbim despre o ajustare de aproximativ 5%, care reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică strategică. „Nu vorbim de majorări acum. Vorbim că costul liniei, costul de investiții, va fi reflectat în tarif. Vorbim de o ajustare de aproximativ 5%”, a explicat Junghietu.

El a subliniat că această ajustare înseamnă doar câțiva bănuți în plus față de tariful actual și că evoluția prețurilor pe piețele regionale poate compensa acest efect. „Dacă prețurile regionale, prețul mediu de achiziție, vor scădea, tarifele vor fi ajustate la o anumită perioadă”, a precizat ministrul.

Dorin Junghietu a reamintit că tarifele la energie nu sunt fixe și pot varia în funcție de costurile reale de achiziție. „Știm foarte bine că astă vară, în luna august, tarifele au fost ajustate în scădere. Ne aducem aminte. În vară, tarifele au fost reduse cu 40 și cu 50 de bani”, a spus ministrul.

Linia are o lungime totală de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Capacitatea de transport a liniei va ajunge până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul proiectului se ridică la circa 61 de milioane de euro.