„Bomba datoriilor“. Peste 40 de ţări riscă defaultul, iar aceasta este o problemă pentru noi toţi

Lumea se află în faţa posibilităţii unei serii de colapsuri economice care ar putea destabiliza vieţile a milioane de oameni, scrie Grid.

Sri Lanka ar putea fi doar începutul. Ţara sud-asiatică, considerată cândva o „bijuterie ascunsă“, a fost absorbită într-o gaură neagră financiară după ce munţi de datorii au zdrobit sector după sector. Criza datoriilor a declanşat proteste pe scară largă.

Însă Sri Lanka nu este singură, avertizează experţii, în condiţiile în care o serie de ţări se clatină sub grămezi uriaşe de datorii. Pe măsură ce crizele datoriilor se intensifică, iar o economie mondială fragilă se luptă să facă faţă impactului războiului din Ucraina, consecinţele se pot repercuta cu mult dincolo de graniţele ţărilor respective. Lumea se află în faţa posibilităţii unei serii de colapsuri economice care ar putea destabiliza vieţile a milioane de oameni.

O analiză Bloomberg recentă a identificat 19 ţări cu probleme acute legate de datorii. Acestea ar putea fi forţate să apeleze la instituţii ca FMI pentru un bailout. Unele ar putea obţine un bailout, altele nu. Pachetele FMI, de exemplu, vin cu condiţii stricte şi adesea dureroase. Fără bailout, economia unei ţări se poate prăbuşi. Obţinerea unui bailout, între timp, ar putea însemna durere economică generală pentru cei peste 900 de milioane de locuitori ai acestor ţări.

Pentru economişti, acest lucru înseamnă că scenele din Sri Lanka ar putea reprezenta doar începutul unui întreg nou coşmar mondial postpandemic. În urma reducerii dobânzilor după criza financiară din 2008, o mulţime de ţări s-au împrumutat, însă nu de la creditori bilaterali sau multilaterali, ci de la creditori privaţi.

Acum, cu nivelurile record ale inflaţiei şi majorarea dobânzilor, ţările mai sărace se confruntă cu costuri în creştere legate de rambursarea datoriilor acumulate. Iar acest lucru se întâmplă într-o perioadă cu preţuri mai mari la alimente şi carburanţi şi un context economic încă fragil după pandemie.
China este văzută ca a fi jucat un rol major în alimentarea acestei crize a datoriilor. Totuşi, Matthew Mingey, analist la Rhodium Group, susţine că responsabilitatea privind problemele legate de datorii aparţine ambelor părţi: ţărilor care s-au îndatorat şi Chinei.

Acum, întrebarea urgentă este cum se poate ieşi din această criză. Poate că cea mai rapidă cale este de a diminua o sursă majoră de presiune asupra tuturor economiilor cu venituri scăzute: preţurile extrem de ridicate la alimente şi carburanţi.

Între timp, economiştii fac apel pentru acţiuni concertate la nivel mondial din partea celor mai bogate ţări ale lumii pentru a ajuta ţările mai sărace să-şi gestioneze sau restructureze poverile datoriilor. Însă Atlantic Council remarcă lipsa de voinţă a G7 pentru astfel de acţiuni.

Ce este clar, pentru analişti şi strategici, este că ceva trebuie făcut în legătură cu crizele datoriilor de la nivelul lumii cu venituri scăzute. Lipsa de acţiuni, avertiza recent şefa FMI Kristalina Georgieva, ar putea declanşa o serie întreagă de dezastre internaţionale.

#state #dolari #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.