„Bomba datoriilor“. Peste 40 de ţări riscă defaultul, iar aceasta este o problemă pentru noi toţi

Lumea se află în faţa posibilităţii unei serii de colapsuri economice care ar putea destabiliza vieţile a milioane de oameni, scrie Grid.

Sri Lanka ar putea fi doar începutul. Ţara sud-asiatică, considerată cândva o „bijuterie ascunsă“, a fost absorbită într-o gaură neagră financiară după ce munţi de datorii au zdrobit sector după sector. Criza datoriilor a declanşat proteste pe scară largă.

Însă Sri Lanka nu este singură, avertizează experţii, în condiţiile în care o serie de ţări se clatină sub grămezi uriaşe de datorii. Pe măsură ce crizele datoriilor se intensifică, iar o economie mondială fragilă se luptă să facă faţă impactului războiului din Ucraina, consecinţele se pot repercuta cu mult dincolo de graniţele ţărilor respective. Lumea se află în faţa posibilităţii unei serii de colapsuri economice care ar putea destabiliza vieţile a milioane de oameni.

O analiză Bloomberg recentă a identificat 19 ţări cu probleme acute legate de datorii. Acestea ar putea fi forţate să apeleze la instituţii ca FMI pentru un bailout. Unele ar putea obţine un bailout, altele nu. Pachetele FMI, de exemplu, vin cu condiţii stricte şi adesea dureroase. Fără bailout, economia unei ţări se poate prăbuşi. Obţinerea unui bailout, între timp, ar putea însemna durere economică generală pentru cei peste 900 de milioane de locuitori ai acestor ţări.

Pentru economişti, acest lucru înseamnă că scenele din Sri Lanka ar putea reprezenta doar începutul unui întreg nou coşmar mondial postpandemic. În urma reducerii dobânzilor după criza financiară din 2008, o mulţime de ţări s-au împrumutat, însă nu de la creditori bilaterali sau multilaterali, ci de la creditori privaţi.

Acum, cu nivelurile record ale inflaţiei şi majorarea dobânzilor, ţările mai sărace se confruntă cu costuri în creştere legate de rambursarea datoriilor acumulate. Iar acest lucru se întâmplă într-o perioadă cu preţuri mai mari la alimente şi carburanţi şi un context economic încă fragil după pandemie.
China este văzută ca a fi jucat un rol major în alimentarea acestei crize a datoriilor. Totuşi, Matthew Mingey, analist la Rhodium Group, susţine că responsabilitatea privind problemele legate de datorii aparţine ambelor părţi: ţărilor care s-au îndatorat şi Chinei.

Acum, întrebarea urgentă este cum se poate ieşi din această criză. Poate că cea mai rapidă cale este de a diminua o sursă majoră de presiune asupra tuturor economiilor cu venituri scăzute: preţurile extrem de ridicate la alimente şi carburanţi.

Între timp, economiştii fac apel pentru acţiuni concertate la nivel mondial din partea celor mai bogate ţări ale lumii pentru a ajuta ţările mai sărace să-şi gestioneze sau restructureze poverile datoriilor. Însă Atlantic Council remarcă lipsa de voinţă a G7 pentru astfel de acţiuni.

Ce este clar, pentru analişti şi strategici, este că ceva trebuie făcut în legătură cu crizele datoriilor de la nivelul lumii cu venituri scăzute. Lipsa de acţiuni, avertiza recent şefa FMI Kristalina Georgieva, ar putea declanşa o serie întreagă de dezastre internaţionale.

#state #dolari #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exportatorii moldoveni de fructe se confruntă din nou cu un blocaj administrativ la exportul către Uniunea Europeană, după ce noile cote de export la fructe pentru 2026 nu au fost încă activate, deși anul a început de aproape două săptămâni. Informația a fost confirmată pentru BANI.MD de Victor Cazacu, directorul companiei Pro Inedit SRL, unul dintre marii exportatori de fructe.

„Iar nu avem cote de export la fructe. Nu a fost introdus noul contingent”, a declarat Cazacu, care a explicat că problema lovește direct exporturile de mere, struguri și prune către România și UE.

Potrivit acestuia, lipsa contingentelor înseamnă taxe vamale mai mari la intrarea în UE, ceea ce duce imediat la scăderea prețurilor de achiziție în Moldova. „La mere prețurile vor scădea cu 15%”, avertizează exportatorul, care susține că pierderile la fiecare camion exportat se ridică la 1000 de euro.

Cazacu spune că firmele nu au nevoie de notificări oficiale pentru a simți efectul: „Noi vedem pe banii noștri, achitați în vama română”.

Exportatorii afirmă că au avertizat autoritățile încă de la 1 ianuarie, dar nu s-a făcut nimic. „Ei au fost anunțați exact din 1 ianuarie de către noi. Nu s-a făcut absolut nimic”, susține Cazacu.

Vineri, reprezentanții Ministerului Economiei i-au comunicat că demersurile către UE au fost trimise abia săptămâna trecută și că „se așteaptă răspunsul”.

„Exact așa a fost și cu prunele, nu au făcut nimic”, spune exportatorul.

Blocajul deja produce pierderi financiare. „Eu personal am pierderi de 10.000 de euro doar din taxe”, afirmă Cazacu.

El acuză lipsa totală de planificare din partea Guvernului: „Asta trebuia prevăzut din timp. Și noi trebuia să fim informați de stat, nu eu să alerg după informații”.

În lipsa contingentelor active, exporturile moldovenești intră pe piața UE cu taxe integrale, ceea ce le face mai scumpe și mai puțin competitive față de producția locală sau de alți furnizori.

Exportatorii avertizează că situația va lovi direct și fermierii, deoarece costurile vamale vor fi transferate înapoi în prețul de achiziție. Primele efecte sunt deja vizibile: prețurile la mere ar putea scădea cu cel puțin 15%.

Anterior cota de export la mere în UE este de 50 de mii de tone, 61 de mii de tone la prune și 40 de mii de tone la struguri. Chiar exportatorul susține că aceste cote sunt mici în comparație cu recolta pe care o au fermierii moldoveni. „De exemplu, în acest an recolta de mere a fort de 300 de mii de tone or, cota de export este doar 5o de mii de tone”.