„Bomba datoriilor“. Peste 40 de ţări riscă defaultul, iar aceasta este o problemă pentru noi toţi

Lumea se află în faţa posibilităţii unei serii de colapsuri economice care ar putea destabiliza vieţile a milioane de oameni, scrie Grid.

Sri Lanka ar putea fi doar începutul. Ţara sud-asiatică, considerată cândva o „bijuterie ascunsă“, a fost absorbită într-o gaură neagră financiară după ce munţi de datorii au zdrobit sector după sector. Criza datoriilor a declanşat proteste pe scară largă.

Însă Sri Lanka nu este singură, avertizează experţii, în condiţiile în care o serie de ţări se clatină sub grămezi uriaşe de datorii. Pe măsură ce crizele datoriilor se intensifică, iar o economie mondială fragilă se luptă să facă faţă impactului războiului din Ucraina, consecinţele se pot repercuta cu mult dincolo de graniţele ţărilor respective. Lumea se află în faţa posibilităţii unei serii de colapsuri economice care ar putea destabiliza vieţile a milioane de oameni.

O analiză Bloomberg recentă a identificat 19 ţări cu probleme acute legate de datorii. Acestea ar putea fi forţate să apeleze la instituţii ca FMI pentru un bailout. Unele ar putea obţine un bailout, altele nu. Pachetele FMI, de exemplu, vin cu condiţii stricte şi adesea dureroase. Fără bailout, economia unei ţări se poate prăbuşi. Obţinerea unui bailout, între timp, ar putea însemna durere economică generală pentru cei peste 900 de milioane de locuitori ai acestor ţări.

Pentru economişti, acest lucru înseamnă că scenele din Sri Lanka ar putea reprezenta doar începutul unui întreg nou coşmar mondial postpandemic. În urma reducerii dobânzilor după criza financiară din 2008, o mulţime de ţări s-au împrumutat, însă nu de la creditori bilaterali sau multilaterali, ci de la creditori privaţi.

Acum, cu nivelurile record ale inflaţiei şi majorarea dobânzilor, ţările mai sărace se confruntă cu costuri în creştere legate de rambursarea datoriilor acumulate. Iar acest lucru se întâmplă într-o perioadă cu preţuri mai mari la alimente şi carburanţi şi un context economic încă fragil după pandemie.
China este văzută ca a fi jucat un rol major în alimentarea acestei crize a datoriilor. Totuşi, Matthew Mingey, analist la Rhodium Group, susţine că responsabilitatea privind problemele legate de datorii aparţine ambelor părţi: ţărilor care s-au îndatorat şi Chinei.

Acum, întrebarea urgentă este cum se poate ieşi din această criză. Poate că cea mai rapidă cale este de a diminua o sursă majoră de presiune asupra tuturor economiilor cu venituri scăzute: preţurile extrem de ridicate la alimente şi carburanţi.

Între timp, economiştii fac apel pentru acţiuni concertate la nivel mondial din partea celor mai bogate ţări ale lumii pentru a ajuta ţările mai sărace să-şi gestioneze sau restructureze poverile datoriilor. Însă Atlantic Council remarcă lipsa de voinţă a G7 pentru astfel de acţiuni.

Ce este clar, pentru analişti şi strategici, este că ceva trebuie făcut în legătură cu crizele datoriilor de la nivelul lumii cu venituri scăzute. Lipsa de acţiuni, avertiza recent şefa FMI Kristalina Georgieva, ar putea declanşa o serie întreagă de dezastre internaţionale.

#state #dolari #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.