Bomba din port detonată de Slusari: Proprietarul prietenul lui Plahotniuc, nu e o problemă - „Деньги не пахнут”

Compania Trans-Oil a emis ieri, 21 februarie, un comunicat de presă în care anunță de „deține în proprietate singurul port pentru nave maritime – Giurgiulești. Anterior agenția de rating Fitch declara același lucru.

Alexandr Slusari de la Forța Fermierilor a ridicat semne de întrebare privind atenția și responsabilitatea în transmiterea unor informații precise, fapt evidențiat de corectarea ulterioară a comunicatului de către Trans-Oil. Îngrijorările lui Slusari sunt împărtășite și de lipsa de reacție a autorităților, inclusiv a ministrului Spânu și a prim-ministrului Recean.

„Trans-Oil Are poziții dominante pe piața oleaginoaselor. Nu cere nimic de la stat. Face bani pe spatele agricultorilor și întră în orice ușă la orice guvernare. Achită generos publicitate. Că proprietarul (Vaja Jashi) este prietenul lui Plahotniuc, care este sub sancțiunile internaționale și în buzunarul Kremlinului, nu e problema. Деньги не пахнут”, susține Slusari

Slusari susține că această situație ar putea fi legată de un control neautorizat al Portului Giurgiulești de către Trans-Oil, conform unui audit din 2022. Documentul, pregătit de un consorțiu de firme reputate la nivel internațional, indică faptul că Trans-Oil ar putea controla și utiliza întreaga suprafață a portului, deși companiile afiliate au doar un statut de rezidenți.

Această descoperire alimentează suspiciuni că ar exista un acord secret între SRL Danube Logistics și Trans-Oil, autentificat de Plahotniuc în perioada statului capturat, prin care controlul asupra portului ar fi transferat la Vaja Jhashi. Cu toate acestea, este important de subliniat că acest contract obscur ar putea fi utilizat exclusiv în scopuri internaționale pentru a îmbunătăți poziționarea financiară a holdingului.

În lumina acestor acuzații și incertitudini, Slusari solicită intervenția autorităților pentru a clarifica situația în jurul acestui obiectiv critic de infrastructură. Este necesar ca Guvernul să inițieze discuții urgente cu companiile de audit și cu agenția Fitch Ratings pentru a obține clarificări privind baza pe care s-au fondat concluziile anterioare referitoare la proprietatea Portului Giurgiulești.

Trans-Oil, deocamdată nu a venit cu o reacție la acuzațiile lui Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Vaja Jashi #Giurgiulești #Trans-oil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.