Bomba financiară a UE: Yandex Bank, Ozon Bank și 20 de bănci rusești – tăiate de la bani

20 Iul. 2025, 10:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iul. 2025, 10:04 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Uniunea Europeană a publicat lista oficială cu 22 de bănci rusești sancționate în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, adoptat oficial vineri. Printre instituțiile vizate se numără T-Bank – una dintre cele mai importante bănci sistemice din Rusia, aflată deja sub sancțiunile SUA din 2023 –, dar și Yandex Bank, Ozon Bank și banca de stat Dom.RF, aflată în top 10 după active.

De asemenea, pe listă au fost incluse și Surgutneftegazbank, Zenit, Loko-bank, Severgazbank, Tatsotsbank, Finam Bank (care a subliniat că brokerul omonim nu este vizat) și alte instituții financiare. Orice tranzacții financiare cu aceste bănci devin ilegale pe teritoriul UE.

Într-o premieră, UE a impus sancțiuni și împotriva a două bănci chineze – Heilongjiang Suifenhe Rural Commercial Bank și Heihe Rural Commercial Bank –, acuzate că furnizează servicii în domeniul criptoactivelor care „subminează semnificativ” regimul de sancțiuni.

Pe lângă acestea, Bruxelles-ul a introdus pe lista neagră 18 persoane fizice și 41 de companii din Rusia, dar și din Emiratele Arabe Unite, Singapore, Mauritius, China, India și Azerbaidjan. Printre persoanele sancționate se numără Karen Șahnazarov, directorul general al „Mosfilm”, Ilșat Șaghiahmetov, fost director al Fondului pentru Dezvoltarea Teritoriilor, Olga Burova, adjunct al ministrului culturii din Crimeea anexată, Tatiana Litvinenko, acționară a gigantului PhosAgro, și mai mulți cetățeni chinezi, indieni și iranieni. Aceștia vor avea interdicție de intrare în UE, iar activele lor în Europa vor fi înghețate.

În paralel, UE a sancționat și companii din industria de apărare, printre care NPP Rubin, NIIPP, Uzina de Mașini-Unelte din Ulyanovsk și altele. Sancțiuni au fost impuse și asupra a 105 petroliere „fantomă”, care nu mai au acces în porturile UE, iar firmele europene nu le mai pot furniza servicii.

Totodată, noul pachet de sancțiuni vizează limitarea exporturilor din China de tehnologii utilizate în producția de drone, rafinăria indiană de 400.000 barili/zi controlată de Rosneft, interzicerea tranzacțiilor cu Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF) și subsidiarele sale, condus de Kirill Dmitriev, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin.

UE are de asemenea în plan scăderea plafonului de preț pentru petrolul rusesc la circa 47,6 dolari/baril și blocarea utilizării conductelor Nord Stream.

Potrivit șefei diplomației europene Kaja Kallas, noul pachet este „unul dintre cele mai puternice” de la începutul războiului și vizează reducerea capacității financiare a Kremlinului de a susține agresiunea asupra Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 17:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Ian. 2026, 17:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!