Bomba financiară a UE: Yandex Bank, Ozon Bank și 20 de bănci rusești

Uniunea Europeană a publicat lista oficială cu 22 de bănci rusești sancționate în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, adoptat oficial vineri. Printre instituțiile vizate se numără T-Bank – una dintre cele mai importante bănci sistemice din Rusia, aflată deja sub sancțiunile SUA din 2023 –, dar și Yandex Bank, Ozon Bank și banca de stat Dom.RF, aflată în top 10 după active.

De asemenea, pe listă au fost incluse și Surgutneftegazbank, Zenit, Loko-bank, Severgazbank, Tatsotsbank, Finam Bank (care a subliniat că brokerul omonim nu este vizat) și alte instituții financiare. Orice tranzacții financiare cu aceste bănci devin ilegale pe teritoriul UE.

Într-o premieră, UE a impus sancțiuni și împotriva a două bănci chineze – Heilongjiang Suifenhe Rural Commercial Bank și Heihe Rural Commercial Bank –, acuzate că furnizează servicii în domeniul criptoactivelor care „subminează semnificativ” regimul de sancțiuni.

Pe lângă acestea, Bruxelles-ul a introdus pe lista neagră 18 persoane fizice și 41 de companii din Rusia, dar și din Emiratele Arabe Unite, Singapore, Mauritius, China, India și Azerbaidjan. Printre persoanele sancționate se numără Karen Șahnazarov, directorul general al „Mosfilm”, Ilșat Șaghiahmetov, fost director al Fondului pentru Dezvoltarea Teritoriilor, Olga Burova, adjunct al ministrului culturii din Crimeea anexată, Tatiana Litvinenko, acționară a gigantului PhosAgro, și mai mulți cetățeni chinezi, indieni și iranieni. Aceștia vor avea interdicție de intrare în UE, iar activele lor în Europa vor fi înghețate.

În paralel, UE a sancționat și companii din industria de apărare, printre care NPP Rubin, NIIPP, Uzina de Mașini-Unelte din Ulyanovsk și altele. Sancțiuni au fost impuse și asupra a 105 petroliere „fantomă”, care nu mai au acces în porturile UE, iar firmele europene nu le mai pot furniza servicii.

Totodată, noul pachet de sancțiuni vizează limitarea exporturilor din China de tehnologii utilizate în producția de drone, rafinăria indiană de 400.000 barili/zi controlată de Rosneft, interzicerea tranzacțiilor cu Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF) și subsidiarele sale, condus de Kirill Dmitriev, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin.

UE are de asemenea în plan scăderea plafonului de preț pentru petrolul rusesc la circa 47,6 dolari/baril și blocarea utilizării conductelor Nord Stream.

Potrivit șefei diplomației europene Kaja Kallas, noul pachet este „unul dintre cele mai puternice” de la începutul războiului și vizează reducerea capacității financiare a Kremlinului de a susține agresiunea asupra Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.