Boom pe piața muncii din SUA: 254.000 de joburi noi în septembrie

Economia americană a creat 254.000 de noi locuri de muncă în septembrie, depăşind cu mult prognozele specialiştilor, arătând astfel o piaţă a muncii rezilientă, scrie FT.

Datele provenite de la Bureau of Labor Statistics au fost peste prognoza de 140.000 dintr-un sondaj Reuters.

Rata şomajului a scăzut la 4,1%.

Rezerva Federală a SUA este pe cale să reuşească „aterizarea uşoară” a economiei, depăşind astfel o perioadă marcată de inflaţie mare, în timp ce piaţa muncii a continuat să crească, iar creşterea economică a fost robustă.

„Aceste date schimbă jocul”, a spus Josh Hirt, senior US economist la Vanguard.

Investitorii şi-au redus aşteptările că FED-ul va mai reduce încă o dată ratele cu 0,5%, în noiembrie, aşa cum a facut-o luna trecută în incercarea de a calma tensiunile din piaţa muncii.

Astfel, pieţele anticipează cu o şansă de 94% o reducere o dobânzi cu 25 de puncte de bază, în comparaţie cu 65% înainte de publicarea datelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #locuri de munca #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.