UE vrea să impună un plafon de 60 de dolari pentru un baril de petrol rusesc

01 Dec. 2022, 17:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Dec. 2022, 17:45 // Actual //  MD Bani

Guvernele Uniunii Europene au ajuns joi la un acord provizoriu privind introducerea unui plafon de preţ de 60 de dolari pentru un baril de petrol rusesc exportat pe mare. Pe lângă aceasta, UE vrea să adopte și un mecanism de ajustare care ar permite menţinerea plafonului la cel puţin 5% sub preţul pieţei, a declarat pentru Reuters un diplomat european.

Polonia, ţară care a militat pentru ca acest plafon să fie fixat la cel mai redus nivel posibil, are timp până la ora 15.00 GMT să accepte acordul provizoriu, care ulterior va avea nevoie să fie aprobat vineri de toate guvernele UE prin procedură scrisă, a precizat diplomatul citat de Reuters.

„Plafonul de preţ a fost stabilit la 60 de dolari însoţit de o prevedere pentru a-l menţine la 5% sub preţul pieţei pentru ţiţeiul rusesc, pe baza cifrelor IEA. Polonia are timp până la ora 16.00 CET să fie de acord. Dacă va face acest lucru, mâine va fi o procedură scrisă pentru aprobare”, a spus diplomatul.

Potrivit mai multor diplomaţi europeni, Lituania şi Estonia, care anterior au sprijinit eforturile Poloniei de a stabili plafonul de preţ fie fixat la cel mai redus nivel posibil, sunt şi ele de acord cu o limită de 60 de dolari per baril.

Joi în jurul orei 13.52 GMT preţul de piaţă al ţiţeiului rusesc Ural era de 70,3 dolari per baril.

Ideea plafonării preţului pentru ţiţeiul rusesc exportat pe mare a fost sugerată de Grupul celor şapte state puternic industralizate (G7), în ideea de a limita veniturile strânse de Moscova din exporturile de petrol, şi în consecinţă a capacităţii Moscovei de a finanţa invazia din Ucraina, fără a evita însă un şoc global în aprovizionarea cu petrol.

05 Aug. 2026, 17:13
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 17:13 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!