Briefingul Zilei: Liderii europeni, la hora mare din PMAN, de Ziua Independenței Moldovei

Pe 27 august 1991, deputații primului Parlament al Republicii Moldova au semnat Declarația de Independență. Trecută prin foc și prins sabie, Basarabia a devenit Stat suveran şi independent, unitar și indivizibil – Republica Moldova.

Au urmat ani în care libertatea țării a fost pusă în pericol. Întâi în 1992, când Rusia a provocat războiul de pe Nistru și a adus cazaci, ca să ne pună așa numita “armată pacificatoare” sub coaste și să creeze republici autoproclamate. Apoi în 1994 – când mișcările secesioniste din Găgăuzia au vrut divizare.

Mai târziu au apărut planuri de federalizare. Declarații privind încălcarea principiului neutralității au venit dintr-un singur stat, care de fapt este fix cel care îl tot încalcă din 1992 încoace.

Pe 7 aprilie 2009, schimbarea s-a cerut cu prețul Declarației de Independență, arsă în timpul asediului Președinției și Parlamentului. Ani mai târziu, deși riscam să devenim noi țintă, am găzduit zeci de mii de ucraineni care fugeau din calea războiului și am demonstrat lumii întregi că pacea și omenia sunt valorile pe care le ținem în capul mesei.

Acum, fiind la câțiva pași de la integrarea în Uniunea Europeană, războiul nostru pentru libertate nu este despre arme, ci despre cuvinte și atitudine. Ne confruntăm cu propaganda, dezinformarea și manipularea, iar miza este viitorul urmașilor noștri.

În 2025, la hora mare din Chișinău, de Ziua Independenței s-au adunat importanți lideri europeni. Au apreciat curajul nostru, ne-au încurajat determinarea și au reiterat că suntem așteptați la masa mare a UE. Acolo să ne vedem! Mândri și fericiți.

#Briefingul Zilei #ziua independentei #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul rus pregătește o nouă măsură fiscală care ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor pentru produsele mărcilor occidentale. Potrivit presei economice ruse, autoritățile de la Moscova intenționează să extindă taxele vamale majorate nu doar asupra țărilor „neprietenoase”, ci și asupra brandurilor acestora, chiar dacă mărfurile sunt importate prin state terțe.

După introducerea în 2022 a taxelor de import între 20% și 50% pentru bunurile provenite din țările occidentale, mulți importatori ruși au găsit modalități de ocolire a măsurii — prin reexport sau prin plasarea formală a producției în state „prietenoase”. Astfel, hainele franceze deveneau oficial „sârbești” sau „chinezești”, iar plăcile ceramice italiene — „turcești”.

„Această portiță se închide”, a declarat un reprezentant al unei mari companii de comerț exterior, confirmând că Ministerul Industriei și Comerțului lucrează la o inițiativă ce ar impune luarea în considerare nu doar a țării de origine, ci și a deținătorului mărcii comerciale la momentul vămuiri.

Ministrul Anton Alihanov a explicat în fața deputaților că propunerea va fi analizată de grupul de lucru privind măsurile tarifare, condus de vicepremierul Aleksandr Novak. „Din punct de vedere tehnic, este realizabil. Nu vedem obstacole majore, dar trebuie implicate FTS și Rospatent pentru implementare”, a spus oficialul.

Importatorii avertizează că, dacă această regulă va fi adoptată, valul următor de scumpiri este inevitabil. În prezent, taxele majorate se aplică deja pentru zeci de categorii de produse — de la bere, parfumuri și haine, până la produse metalurgice, acumulatori și echipamente industriale.

Ultima actualizare a listei, publicată pe 5 septembrie, a adăugat produse precum margarina, bananele, nucile și apa minerală.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor de la Moscova, deficitul bugetar al Rusiei va depăși 5,7 trilioane de ruble în 2025, motiv pentru care autoritățile intensifică taxarea importurilor și extind baza fiscală. Începând cu martie 2026, și afacerile mici și mijlocii care vând produse importate pe platformele de tip marketplace vor fi obligate să achite TVA.