Bruxelles-ul ne felicită: Economia Moldovei crește… de la 0,9% la fabulosul 1,6%

Comisia Europeană a revizuit în creștere prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru anul 2025, de la 0,9% la 1,6%, potrivit noilor estimări publicate miercuri. Bruxelles-ul notează că economia moldovenească a început să își revină în prima jumătate a anului, impulsionată de investițiile private robuste și de compensările la energie acordate în primul trimestru, care au atenuat presiunea scumpirilor asupra consumului populației.

În perspectivă, Comisia Europeană estimează că PIB-ul Moldovei va accelera treptat: 2,6% în 2026 și 3,7% în 2027, pe fondul creșterii constante a consumului privat și a implementării investițiilor finanțate prin Mecanismul pentru Reformă și Creștere.

Inflația ar urma să scadă la 6% până la finalul acestui an, pe fondul ieftinirii produselor alimentare și al reducerii unor tarife reglementate. Deficitul bugetar este prognozat să ajungă la 3,8% din PIB în 2025 și să se adâncească la aproape 5% în 2026, pe măsură ce cresc cheltuielile pentru reforme și investițiile finanțate prin Planul de Creștere al UE.

Veniturile bugetare ar urma să fie susținute începând cu 2027 de eliminarea treptată a cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit pentru întreprinderile mici și mijlocii — o măsură care, potrivit CE, va avea un efect pozitiv asupra colectării fiscale. Datoria publică se va majora moderat, de la 38,2% din PIB în 2024 la 41,1% în 2027, evoluție favorizată de un context avantajos al ratelor dobânzilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.