București, port la Dunăre: Se reia proiectul Canalului București – Dunăre în care Ceaușescu a băgat 3 miliarde de euro

Ministerul Transporturilor a primit două oferte la a doua licitație pentru reactualizarea Studiului de Fezabilitate necesar finalizării Canalului București – Dunăre, un proiect început de Ceaușescu în anii 80 care a deja costat 2,7 miliarde euro, dar abandonat la aproximativ 70% după Revoluție, scrie economiedia.ro.

Contractul relansat de Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile (la licitația din 2021 nu au fost depuse oferte) are în vedere „Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe”. Proiectanții TPF Inginerie și Aqua Prociv Proiect au depus cele două oferte la contractul de 6 milioane lei. Autoritățile estimează că va fi cel mai mare proiect de investiții, cu 21.600 noi locuri de muncă în perioada execuției și 520 de angajați în perioada de exploatare.

Potrivit Caietului de Sarcini, Bucureștiul va avea două Porturi, la Glina pe Dâmbovița și în localitatea 1 Decembrie pe Argeș.

Calea Navigabilă are pe râul Argeș o lungime de 73 de kilometri până la Oltenița și preia o diferență de nivel de 53 metri prin patru noduri hidrotehnice (NH) – ecluze, iar pe Dâmbovița o diferență de nivel de 14 metri prin 2 noduri hidrotehnice. Secțiunea transversală este trapezoidală cu lățimea la baza de 80 de metri pe Argeș respectiv 40 de metri pe Dâmbovița și o adâncime minimă de 4,5 metri.

Finalizarea proiectului prin care Bucureștiul va avea acces direct la Portul Constanța și fluvial (nu doar rutier și feroviar) și mai departe la orașele europene de pe Dunăre și la rețeaua de căi navigabile din Europa este necesară pentru că lucrările în care s-au investit 2,7 miliarde de Euro înainte de anii 90 sunt avansate, dar abandonate și în continuă degradare și vandalizare, arată Ministerul Transporturilor. Capacitatea totală a căii navigabile va fi de 24 mil. tone/an.

Durata contractului este de 11 luni, iar evaluarea ofertelor trebuie finalizată pe 8 decembrie.

#Dunare #port #București

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în statisticile oficiale ale Eurostat, o comparație cu datele Uniunii Europene arată că prețurile terenurilor agricole din Moldova rămân de câteva ori mai mici decât media europeană, chiar și în contextul unei tendințe clare de creștere în ultimii ani.

În perioada 2024–2025, prețul unui hectar de teren arabil în Republica Moldova a variat, în general, între 35.000 și peste 100.000 de lei (aproximativ 1.800 – 5.000+ euro), în funcție de zona geografică, calitatea solului și suprafața parcelei. Cele mai scumpe terenuri se regăsesc în zona de nord a țării, unde prețurile pot ajunge chiar și la 120.000 de lei pe hectar (peste 6.000 de euro).

În zona de centru, inclusiv în raioane precum Cimișlia, prețurile medii se situează la 40–45 de mii de lei pe hectar, dar în unele localități pot urca la 70–100 de mii de lei. În sudul țării, inclusiv în raionul Cahul, un hectar de teren agricol costă, în medie, circa 50 de mii de lei.

Prin comparație, în Uniunea Europeană, prețurile sunt semnificativ mai ridicate. Potrivit datelor Eurostat, în 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în UE a fost estimat la 15.224 de euro, în creștere cu 6,1% față de 2023.

Cele mai scumpe terenuri agricole din UE se află în Malta, unde un hectar ajunge la 201.263 de euro, urmată de Țările de Jos cu 96.608 euro și Portugalia cu 76.556 euro pe hectar. La polul opus, cele mai mici prețuri se înregistrează în Letonia (4.825 euro/ha), Lituania (5.590 euro/ha) și Slovacia (5.823 euro/ha).