Bucureștiul spulberă avântul Chișinăului: Mari întârzieri la acquis-ului comunitar. Vom face un departament

Reprezentanții puterii de la București vor să înființeze, în subordinea Parlamentului, o nouă instituție, numită Departamentul pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, al cărui președinte, cu rang de secretar de stat, ar urma să fie numit chiar de Parlament, iar angajații instituției ar urma să fie salarizați și să beneficieze de sporuri identice cu cele ale personalului din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.

Inițiatorii proiectului arată că ultima evaluare a Comisiei Europene cu privire la gradul de îndeplinire a acquis-ului comunitar de către Republica Moldova relevă mari întârzieri în unele domenii cheie pentru continuarea și finalizarea procesului de aderare.

”Este cert faptul că, în acest context, autoritățile de la Chișinău nu vor înregistra progrese semnificative fără sprijinul și experiența autorităților de la București, dobândită în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Astfel, pentru a susține procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, propunem înființarea, pe un termen limitat de durata negocierilor de aderare, a Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, instituție administrativă autonomă cu personalitate juridică, în subordinea Parlamentului României”, arată autorii proiectului, parlamentari de la București ai actualei puteri.

Departamentul va fi condus de un președinte, cu rang de secretar de stat și mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

Președintele va fi numit și revocat prin hotărâre adoptată în ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitățile cu pregătire și experiență în domeniul juridic sau administrativ.

Așa cum președintele instituției va fi numit de Parlament, numărul de posturi, statutul personalului, atribuțiile acestuia și structura organizatorică vor fi stabilite prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

Teoretic, pe lângă elaborarea propriului buget, Departamentul pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va avea următoarele atribuții:

a) acordă asistență tehnică, Ia cererea autorităților publice din Republica Moldova, în procesul de negociere și în procesul de adoptare a aquis-ului comunitar;
b) monitorizează, la cererea autorităților publice dig Republica Moldova, stadiul de realizare a capitolelor de negociere;
c) furnizează, la cererea autorităților publice din Republica Moldova, expertiză de specialitate;
d) elaborează studii, monitorizări și alte documente, Ia solicitarea autorităților publice din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#București #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După vestea că VW, cel mai mare producător de automobile din Europa, ar putea închide două fabrici, experții trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că reducerea producției nu este limitată doar la industria auto, transmite Euronews.com. Institutul german de cercetare economică (DIW) afirmă că întreprinderile trebuie să evolueze.

În timp ce producătorii de automobile din UE se luptă cu eliminarea treptată a motoarelor cu combustie și cu tranziția către vehiculele electrice până în 2035, experții preconizează că mii de locuri de muncă ar putea fi eliminate în diferite sectoare în următorii doi ani.

Președintele DIW, Marcel Fratzscher, spune că economia germană este dependentă atât de exporturi, cât și de industrie, iar în fața tranziției energetice, „companiile au ratat transformarea” și că multe, precum VW, au „rămas în urmă”.

„Nu este vorba doar de sectorul auto, este vorba de mașini, este vorba de sectorul farmaceutic, chimic, aceasta este o problemă destul de mare pe care mulți o au”, a declarat el pentru Euronews.

Cel mai mare producător de produse chimice din lume, care își are sediul central în Germania, BASF, analizează, de asemenea, posibilitatea de a-și reloca o parte din forța de muncă în Asia și de a concedia lucrători din Germania, pe fondul exploziei prețurilor la energie din cauza situației de amploare din Ucraina și a birocrației împovărătoare din Germania.

Și-a pierdut Germania competitivitatea?

Asia se află pe o spirală economică ascendentă, care are un impact global.

„Companiile germane au localizat deja o mare parte din producție în China, în India, în alte părți, iar acest lucru va continua”, a declarat Fratzscher.

Având în vedere că China începe să reducă concurența și își subvenționează propriile companii, „este mai greu pentru companiile germane să concureze”, în special în contextul costurilor ridicate ale energiei și forței de muncă din Europa.

Deci, ce urmează pentru economia germană?DIW a declarat că vede o „stagnare a economiei germane în acest an, o redresare treptată în următorii câțiva ani”. Economia germană s-a contractat din nou în al doilea trimestru al anului 2024 și se află tehnic în recesiune, producția industrială continuând să scadă.Industria auto a fost afectată în special de cererea scăzută de vehicule electrice, din cauza investițiilor lente în infrastructură.Cu toate acestea, Fratzscher a spus că este optimist și crede că marile companii germane „au fost întotdeauna foarte inovatoare”, după ce s-au reinventat de mai multe ori.

„Ele trebuie să se reajusteze, trebuie să se reformeze. Și acesta este cazul Volkswagen și al multor companii germane”, a adăugat el.Poate guvernul german să ajute?Fratzscher a spus că nu crede că guvernul ar trebui să intervină pentru a păstra lucrătorii.

„Transformarea înseamnă schimbare. Schimbarea înseamnă adesea consolidare. Companiile trebuie să se restrângă pentru a putea investi și dezvolta noi tehnologii”, a spus el.

Fratzscher a remarcat, de asemenea, că încercarea guvernului de a păstra vechile structuri în marile companii nu se limitează doar la Germania, ci este și un fenomen european.

„Adesea, părțile vechi, părțile redundante ale unei economii trebuie să dispară pentru ca noile părți să poată apărea și să reapară sau să fie dezvoltate”, a adăugat el, sugerând că aceste crize nu au soluții pe termen scurt.

„Va fi nevoie de rezistență și de investiții continue în următorii cinci ani și apoi, sperăm, în această perioadă, economia germană va gestiona tranziția”.Având în vedere că economia germană depinde în mare măsură de industria auto, aceste concedieri în masă pot duce la o creștere a deziluziei în rândul populației germane și pot juca în favoarea extremei drepte.Acest lucru ar putea avea un impact major asupra alegerilor federale de anul viitor.