Bugetul gazier al lui Putin s-a dezumflat de patru ori, după renunțarea Europei la metanul rusesc

Încercarea eșuată de a îngheța Europa, care a privat Rusia de o piață cheie a gazelor naturale, a prăbușit veniturile din gaze ale bugetului federal.

Conform rezultatelor primului trimestru, trezoreria federală a primit doar 114 miliarde de ruble drept taxe la exporturile de gaze. Comparativ cu ianuarie-martie 2023, veniturile din exporturile de gaze naturale au scăzut cu încă 17%, sau 24 de miliarde de ruble, iar în comparație cu aceeași perioadă din 2022, acestea s-au prăbușit de 4,4 ori, reiese din datele citate de experții de la Gaidar Institut.

În termeni monetari ajustați la inflație, întreruperea gazelor către clienții europeni ai Gazprom a privat trezoreria de 418 miliarde de ruble în venituri trimestriale – o sumă care este egală cu 1,9% din PIB-ul național și aproape dublu față de bugetele anuale ale marilor regiuni rusești, cum ar fi Regiunea Leningrad (226 miliarde de ruble) sau Primorsky Krai (238 miliarde de ruble).

Volumul total al veniturilor din petrol și gaze ale trezoreriei federale în primul trimestru a atins 3,087 trilioane de ruble și aproape sa dublat nivelurile de anul trecut (1,644 trilioane de ruble). Cu toate acestea, acest lucru se explică în întregime prin impozitele pe producția de petrol: veniturile din impozitele de extracție a mineralelor petroliere au crescut cu 98% – cu 1.282, la 2.541 trilioane de ruble.

Veniturile din exportul de gaze, între timp, s-au apropiat de valorile minime pentru 6 ani din statisticile disponibile ale Ministerului Finanțelor: sume comparabile – puțin mai mult de 100 de miliarde de ruble în medie pe trimestru – au fost primite de trezorerie doar în perioada pandemiei din 2020, când prețurile gazelor în Europa au scăzut la minim, iar spațiile de depozitare au fost pline din cauza lipsei cererii.

Întrerupând livrările către majoritatea țărilor europene, Gazprom și-a pierdut cea mai mare piață de vânzare, cu care construia legături de zeci de ani. Anul trecut, exporturile sale s-au ridicat la doar 69 de miliarde de metri cubi, cel mai mic din 1985. Față de 2022 (100,9 miliarde de metri cubi), care a devenit deja cel mai rău an pentru companie din întreaga sa istorie, volumul de gaz pompat în străinătate a scăzut cu încă o treime. Iar în comparație cu nivelurile de dinainte de război (185 de miliarde de metri cubi în 2021), exporturile Gazprom s-au prăbușit de trei ori.

Livrările către Europa au scăzut la 28 de miliarde de metri cubi, nivelul din a doua jumătate a anilor 1970. Dar producția Gazprom s-a ridicat la doar 404 miliarde de metri cubi și s-a dovedit a fi minimă în cei 34 de ani de existență a companiei.

Potrivit raportului RAS al Gazprom, anul trecut veniturile sale au scăzut cu o treime, profitul operațional cu 80%, iar activitatea de bază – producția și vânzările de gaze – a devenit neprofitabilă. A adus companiei pierderi de 291 de miliarde de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #buget #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a participat la o întrevedere la nivel înalt cu Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere, alături de conducerea Eurochambres și reprezentanți ai camerelor de comerț din țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Întâlnirea s-a desfășurat în contextul intensificării dialogului privind extinderea UE și a vizat rolul strategic al camerelor de comerț în procesul de integrare europeană, cu accent pe sprijinirea mediului de afaceri, a întreprinderilor mici și mijlocii, și pe consolidarea cooperării economice între state.

În intervenția sa, Sergiu Harea a subliniat angajamentul activ al CCI a RM în susținerea IMM-urilor din Republica Moldova, promovarea reformelor economice și armonizarea cu standardele europene. Acesta a menționat implicarea în inițiative precum rețeaua Enterprise Europe Network și programul Erasmus pentru Tinerii Antreprenori, care facilitează integrarea antreprenorilor moldoveni în piața unică europeană.

Totodată, Harea a propus lansarea unui program dedicat schimbului de bune practici între camerele de comerț din țările candidate și cele din statele membre ale UE, în vederea accelerării procesului de convergență economică și instituțională.