Bugetul pentru anul 2022. Guvernul numără fiecare bănuț. TVA aduce jumătate din venituri în cazna

Guvernul a aprobat bugetul pentru anul 2022. Veniturile sunt estimate la 50,1 miliarde de lei, iar cheltuielile la 65,2 miliarde de lei.

La capitolul venituri, TVA va aduce ceii mai mulți bani în sumă de 26,15 miliarde de lei sau 52,2% din totalul încasărilor. Impozitele pe venit – 8,4 miliarde de lei. Accizele – 8 miliarde de lei. Din granturi, autoritățile estimează să primească 1,3 miliarde de lei.

Proiectul mai prevede alocarea resurselor pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului cu 200 lei, de rând cu creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor, compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică, precum și extinderea ariei de acoperire a proiectelor din cadrul Fondului Național de Dezvoltare Regională, fiind inclusă și dezvoltarea locală – cu 550 milioane lei.

De asemenea, proiectul de lege prevede creșterea graduală a salariilor angajaților din sectorul bugetar, precum și ajustarea prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și altor acte normative. Astfel, valoarea de referință generală care se aplică pentru calcularea salariilor a peste 72 mii de angajați din sectorul bugetar se va majora până la 1800 lei, iar pentru 103 mii de angajați – până la 1900 lei. Totodată, proiectul prevede alocații pentru majorarea claselor de salarizare pentru șoferi angajați în sistemul bugetar.

În ceea ce privește cheltuielile, Ministerul Finanțelor cei mai mulți bani îi va aloca transferurilor acordate în cadrul bugetului public național – 33,5 miliarde de lei, cheltuieli cu personalul – 9,1 miliarde de lei, iar pentru investițiile capitale finanțele alocă doar 2,6 miliarde de lei.

Pe partea de cheltuieli a fost operată o majorare cu peste 7,5 miliarde lei a cheltuielilor din bugetul de stat comparativ cu cele prevăzute pentru anul curent. Astfel, cheltuielile totale vor constitui 65,2 miliarde lei. Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat, 51,4% sau 33,5 miliarde lei reprezintă transferuri către alte bugete (BASS, FAOAM și APL), iar 48,6% sunt cheltuieli pentru implementarea programelor, prin intermediul autorităților publice centrale. Cheltuielile destinate implementării proiectelor finanțate din surse externe vor constitui, în anul 2022, circa 5,4 miliarde lei, reprezentând 8,3% din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

Pe lângă aceasta, în proiectul bugetului pe anul 2022 se prevede asigurarea programelor actuale de cheltuieli. Per total, cheltuielile capitale vor constitui 6,7 miliarde lei (cu 1,8 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2021), dintre care investițiile capitale vor constitui 2,7 miliarde lei (405 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2021).

Deficitul bugetar este de 15,1 miliarde de lei și urmează a fi acoperit din împrumuturile interne, externe și privatizare.

Soldul datoriei de stat la 31 decembrie 2022 se estimează la 103,3 miliarde lei, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2022 nu va depăși 40,4%, cu 3,7 puncte procentuale mai mult față de valoarea precizată pentru finele anului 2021.

#buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.