Bugetul pentru anul 2022. Guvernul numără fiecare bănuț. TVA aduce jumătate din venituri în cazna

Guvernul a aprobat bugetul pentru anul 2022. Veniturile sunt estimate la 50,1 miliarde de lei, iar cheltuielile la 65,2 miliarde de lei.

La capitolul venituri, TVA va aduce ceii mai mulți bani în sumă de 26,15 miliarde de lei sau 52,2% din totalul încasărilor. Impozitele pe venit – 8,4 miliarde de lei. Accizele – 8 miliarde de lei. Din granturi, autoritățile estimează să primească 1,3 miliarde de lei.

Proiectul mai prevede alocarea resurselor pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului cu 200 lei, de rând cu creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor, compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică, precum și extinderea ariei de acoperire a proiectelor din cadrul Fondului Național de Dezvoltare Regională, fiind inclusă și dezvoltarea locală – cu 550 milioane lei.

De asemenea, proiectul de lege prevede creșterea graduală a salariilor angajaților din sectorul bugetar, precum și ajustarea prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și altor acte normative. Astfel, valoarea de referință generală care se aplică pentru calcularea salariilor a peste 72 mii de angajați din sectorul bugetar se va majora până la 1800 lei, iar pentru 103 mii de angajați – până la 1900 lei. Totodată, proiectul prevede alocații pentru majorarea claselor de salarizare pentru șoferi angajați în sistemul bugetar.

În ceea ce privește cheltuielile, Ministerul Finanțelor cei mai mulți bani îi va aloca transferurilor acordate în cadrul bugetului public național – 33,5 miliarde de lei, cheltuieli cu personalul – 9,1 miliarde de lei, iar pentru investițiile capitale finanțele alocă doar 2,6 miliarde de lei.

Pe partea de cheltuieli a fost operată o majorare cu peste 7,5 miliarde lei a cheltuielilor din bugetul de stat comparativ cu cele prevăzute pentru anul curent. Astfel, cheltuielile totale vor constitui 65,2 miliarde lei. Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat, 51,4% sau 33,5 miliarde lei reprezintă transferuri către alte bugete (BASS, FAOAM și APL), iar 48,6% sunt cheltuieli pentru implementarea programelor, prin intermediul autorităților publice centrale. Cheltuielile destinate implementării proiectelor finanțate din surse externe vor constitui, în anul 2022, circa 5,4 miliarde lei, reprezentând 8,3% din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

Pe lângă aceasta, în proiectul bugetului pe anul 2022 se prevede asigurarea programelor actuale de cheltuieli. Per total, cheltuielile capitale vor constitui 6,7 miliarde lei (cu 1,8 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2021), dintre care investițiile capitale vor constitui 2,7 miliarde lei (405 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2021).

Deficitul bugetar este de 15,1 miliarde de lei și urmează a fi acoperit din împrumuturile interne, externe și privatizare.

Soldul datoriei de stat la 31 decembrie 2022 se estimează la 103,3 miliarde lei, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2022 nu va depăși 40,4%, cu 3,7 puncte procentuale mai mult față de valoarea precizată pentru finele anului 2021.

#buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că investiția în linia electrică Chișinău–Vulcănești este inclusă în mecanismul tarifar și are un rol strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, fără a genera creșteri semnificative ale facturilor pentru consumatori.

Potrivit ministrului, proiectul are două obiective majore. Primul vizează eliminarea dependenței de comutatorul de la Cuciurgan, un punct vulnerabil în sistemul energetic național. Al doilea ține de uzura infrastructurii existente, întrucât linia actuală Vulcănești–MGRES–Chișinău a fost construită în anii 60 și se apropie de limita maximă de exploatare, durata de viață a unei linii de acest tip fiind de aproximativ 50 de ani.

Recuperarea investiției în linia Chișinău–Vulcănești se realizează prin tariful de transport al ul lnergiei electrice, însă perioada de recuperare este extinsă pentru a evita presiuni asupra consumatorilor. Ministrul a amintit că majorarea recentă a tarifului de transport, aprobată de ANRE pentru Moldelectrica, nu a avut un impact semnificativ asupra facturilor finale.

„Din acest motiv, perioada de recuperare a investiției este una mai lungă, tocmai pentru a nu crea un impact vizibil asupra tarifelor pentru populație”, a concluzionat Dorin Junghietu.

Junghietu a subliniat că dezvoltarea noilor linii de transport are drept scop interconectarea mai bună a Republicii Moldova cu piețele regionale, ceea ce va permite un acces diversificat la surse de energie și va contribui la stabilizarea prețurilor regionale.

În prezent, Republica Moldova dispune de un singur interconector de înaltă tensiune cu Uniunea Europeană, de 400 kV, în timp ce legătura cu Ucraina este realizată la nivel de 330 kV. „Cea mai importantă linie pentru noi este Vulcănești–Chișinău, urmată de proiecte strategice precum Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinași”, a precizat ministrul.