Bugetul pentru anul 2022. Guvernul numără fiecare bănuț. TVA aduce jumătate din venituri în cazna

Guvernul a aprobat bugetul pentru anul 2022. Veniturile sunt estimate la 50,1 miliarde de lei, iar cheltuielile la 65,2 miliarde de lei.

La capitolul venituri, TVA va aduce ceii mai mulți bani în sumă de 26,15 miliarde de lei sau 52,2% din totalul încasărilor. Impozitele pe venit – 8,4 miliarde de lei. Accizele – 8 miliarde de lei. Din granturi, autoritățile estimează să primească 1,3 miliarde de lei.

Proiectul mai prevede alocarea resurselor pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului cu 200 lei, de rând cu creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor, compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică, precum și extinderea ariei de acoperire a proiectelor din cadrul Fondului Național de Dezvoltare Regională, fiind inclusă și dezvoltarea locală – cu 550 milioane lei.

De asemenea, proiectul de lege prevede creșterea graduală a salariilor angajaților din sectorul bugetar, precum și ajustarea prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și altor acte normative. Astfel, valoarea de referință generală care se aplică pentru calcularea salariilor a peste 72 mii de angajați din sectorul bugetar se va majora până la 1800 lei, iar pentru 103 mii de angajați – până la 1900 lei. Totodată, proiectul prevede alocații pentru majorarea claselor de salarizare pentru șoferi angajați în sistemul bugetar.

În ceea ce privește cheltuielile, Ministerul Finanțelor cei mai mulți bani îi va aloca transferurilor acordate în cadrul bugetului public național – 33,5 miliarde de lei, cheltuieli cu personalul – 9,1 miliarde de lei, iar pentru investițiile capitale finanțele alocă doar 2,6 miliarde de lei.

Pe partea de cheltuieli a fost operată o majorare cu peste 7,5 miliarde lei a cheltuielilor din bugetul de stat comparativ cu cele prevăzute pentru anul curent. Astfel, cheltuielile totale vor constitui 65,2 miliarde lei. Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat, 51,4% sau 33,5 miliarde lei reprezintă transferuri către alte bugete (BASS, FAOAM și APL), iar 48,6% sunt cheltuieli pentru implementarea programelor, prin intermediul autorităților publice centrale. Cheltuielile destinate implementării proiectelor finanțate din surse externe vor constitui, în anul 2022, circa 5,4 miliarde lei, reprezentând 8,3% din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

Pe lângă aceasta, în proiectul bugetului pe anul 2022 se prevede asigurarea programelor actuale de cheltuieli. Per total, cheltuielile capitale vor constitui 6,7 miliarde lei (cu 1,8 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2021), dintre care investițiile capitale vor constitui 2,7 miliarde lei (405 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2021).

Deficitul bugetar este de 15,1 miliarde de lei și urmează a fi acoperit din împrumuturile interne, externe și privatizare.

Soldul datoriei de stat la 31 decembrie 2022 se estimează la 103,3 miliarde lei, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2022 nu va depăși 40,4%, cu 3,7 puncte procentuale mai mult față de valoarea precizată pentru finele anului 2021.

#buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.