Bugetul pentru anul 2022. Guvernul numără fiecare bănuț. TVA aduce jumătate din venituri în cazna

Guvernul a aprobat bugetul pentru anul 2022. Veniturile sunt estimate la 50,1 miliarde de lei, iar cheltuielile la 65,2 miliarde de lei.

La capitolul venituri, TVA va aduce ceii mai mulți bani în sumă de 26,15 miliarde de lei sau 52,2% din totalul încasărilor. Impozitele pe venit – 8,4 miliarde de lei. Accizele – 8 miliarde de lei. Din granturi, autoritățile estimează să primească 1,3 miliarde de lei.

Proiectul mai prevede alocarea resurselor pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului cu 200 lei, de rând cu creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor, compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică, precum și extinderea ariei de acoperire a proiectelor din cadrul Fondului Național de Dezvoltare Regională, fiind inclusă și dezvoltarea locală – cu 550 milioane lei.

De asemenea, proiectul de lege prevede creșterea graduală a salariilor angajaților din sectorul bugetar, precum și ajustarea prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și altor acte normative. Astfel, valoarea de referință generală care se aplică pentru calcularea salariilor a peste 72 mii de angajați din sectorul bugetar se va majora până la 1800 lei, iar pentru 103 mii de angajați – până la 1900 lei. Totodată, proiectul prevede alocații pentru majorarea claselor de salarizare pentru șoferi angajați în sistemul bugetar.

În ceea ce privește cheltuielile, Ministerul Finanțelor cei mai mulți bani îi va aloca transferurilor acordate în cadrul bugetului public național – 33,5 miliarde de lei, cheltuieli cu personalul – 9,1 miliarde de lei, iar pentru investițiile capitale finanțele alocă doar 2,6 miliarde de lei.

Pe partea de cheltuieli a fost operată o majorare cu peste 7,5 miliarde lei a cheltuielilor din bugetul de stat comparativ cu cele prevăzute pentru anul curent. Astfel, cheltuielile totale vor constitui 65,2 miliarde lei. Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat, 51,4% sau 33,5 miliarde lei reprezintă transferuri către alte bugete (BASS, FAOAM și APL), iar 48,6% sunt cheltuieli pentru implementarea programelor, prin intermediul autorităților publice centrale. Cheltuielile destinate implementării proiectelor finanțate din surse externe vor constitui, în anul 2022, circa 5,4 miliarde lei, reprezentând 8,3% din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

Pe lângă aceasta, în proiectul bugetului pe anul 2022 se prevede asigurarea programelor actuale de cheltuieli. Per total, cheltuielile capitale vor constitui 6,7 miliarde lei (cu 1,8 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2021), dintre care investițiile capitale vor constitui 2,7 miliarde lei (405 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2021).

Deficitul bugetar este de 15,1 miliarde de lei și urmează a fi acoperit din împrumuturile interne, externe și privatizare.

Soldul datoriei de stat la 31 decembrie 2022 se estimează la 103,3 miliarde lei, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2022 nu va depăși 40,4%, cu 3,7 puncte procentuale mai mult față de valoarea precizată pentru finele anului 2021.

#buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.