Bulgaria taxează gazul rusesc, care ajunge în Ungaria

Bulgaria a introdus o taxă pentru gazele naturale ruseşti care tranzitează pe teritoriul său, ceea ce i-a făcut pe traderi să se întrebe dacă nu cumva decizia autorităţilor de la Sofia va declanşa o dispută cu Moscova, în contextul unei pieţe a gazelor şi aşa volatile, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Conform unei noi legi, care a fost publicată vineri în Monitorul Oficial şi care a intrat în vigoare imediat, se introduce o taxă de 20 de leva (10,76 dolari) pentru fiecare megawatt oră de gaz provenit din Rusia. Este echivalentul a aproximativ 20% din preţul de referinţă la gaze naturale la Bursa de la Amsterdam.

Chiar dacă Bulgaria nu importă gaze din Rusia pentru nevoile proprii, este o rută semnificativă pentru gazele pe care Rusia le mai trimite prin conductă spre Europa, care a renunțat masiv la gazele rusești după invazia Moscovei în Ucraina.

Aproape jumătate din gazele naturale livrate de Rusia prin conducte intră în Bulgaria din Turcia via conducta TurkStream, pentru a fi livrate mai departe în Ungaria, Serbia şi alte părţi din Europa de Sud.

Decizia autorităţilor de la Sofia creează noi incertitudini pe o piaţă deja agitată. Cotaţiile la gaze în Europa au crescut în ultimele zile după ce au crescut ameninţările la adresa livrărilor de gaze la nivel mondial, inclusiv de pe urma războiului Israel-Hamas, a grevelor potenţiale la facilităţile de export de gaze lichefiate din Australia şi a suspiciunilor de sabotaj la o conductă de gaze din Marea Baltică.

Grupul rus Gazprom nu a comentat decizia autorităţilor de la Sofia însă ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, a cărui ţară beneficiază de o mare parte din gazele naturale ruseşti care trec prin Bulgaria a criticat decizia ca fiind „inacceptabilă”.

„Ca o ţară membră a Uniunii Europene să ameninţe aprovizionarea cu gaze a altui stat membru este contrar solidarităţii europene, regulilor şi este inacceptabil”, a spus Szijjarto vineri de la Moscova, unde participă la o conferinţă pe energie.

Noua taxă introdusă de Bulgaria, care include o excepţie pentru gazele comprimate transportate în containere speciale, se va aplica operatorilor de reţea şi importatorilor de gaze, dar deocamdată nu este clar cum îi va afecta pe ceilalţi participanţi de pe piaţă.

Actul normativ este destinat implementării sancţiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană ca răspuns la invadarea Ucrainei. Printre obiectivele legii se numără „o taxare corectă a profiturilor făcute pe teritoriul statului şi creşterea veniturilor la buget”, potrivit parlamentarilor care au elaborat actul normativ.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #gaz #Ungaria #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.