Bulgăroaica de la șefia FMI Kristalina Georgieva urmează să obţină un sprijin important pentru un al doilea mandat

08 Mart. 2024, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Mart. 2024, 11:01 // Actual //  bani.md

Kristalina Georgieva este interesată de un al doilea mandat de cinci ani în fruntea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi urmează să obţină un sprijin suficient pentru asta, au declarat pentru Bloomberg mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Georgieva, o economistă din Bulgaria al cărei mandat de director general al FMI a început în 2019 şi se va încheia în luna septembrie, are nevoie de sprijinul marilor state europene şi al SUA dacă vrea să obţină un nou mandat.

Potrivit surselor citate de Bloomberg, intenţia Kristalinei Georgieva de a încerca să obţină un al doilea mandat în fruntea FMI se bazează pe presupunerea că va beneficia de spriijnul Franţei şi Germaniei, primele două economii europene.

Conform unei tradiţii nescrise, care datează de la înfiinţarea Băncii Mondiale (BM) şi a Fondului Monetar Internaţional, în fruntea BM este numit un american, iar europenii desemnează persoana de la şefia FMI. Însă în cele din urmă, persoanele care ocupă ambele poziţii sunt decise de consiliile directoare ale celor două instituţii.

La reuniunea miniştrilor de Finanţe din G20, care a avut loc săptămâna trecută în Brazilia, ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, a lăudat-o pe Kristalina Georgieva pentru „treaba grozavă” pe care a făcut-o în calitate de director general al FMI, adăugând că ar sprijini-o pentru un al doilea mandat.

La rândul său, un înalt oficial german a semnalat, joi, pentru Bloomberg News, că ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner a declarat că este favorabil ideii ca Georgieva să fie numită pentru un nou mandat în fruntea FMI, dar a adăugat că o confirmare oficială va veni abia peste câteva zile.

În ceea ce o priveşte, Kristalina Georgieva a refuzat să răspundă în ultimele săptămâni atunci când a fost întrebată dacă este interesată de un nou mandat şi a declarat că se concentrează pe actualul mandat.

La o conferinţă de presă care a avut loc joi, purtătoarea de cuvânt a FMI, Julie Kozack, nu a comentat atunci când a fost întrebată dacă Georgieva este interesată de un al doilea mandat, precizând că „asta este o întrebare pentru directorul general”. Kozack a menţionat, însă, că regulile FMI referitoare la desemnarea directorului general, care în mod oficial este ales de către cei 24 de membri din board-ul executiv, spun că obiectivul este acela de a alege o persoană prin consens.

Chiar dacă board-ul FMI alege directorul general printr-un vot, sprijinul Europei şi SUA, care împreună controlează aproape jumătate dintre voturi, ar fi dificil de depăşit pentru orice alt candidat.

Georgieva a plecat de la Banca Mondială pentru a prelua conducerea FMI în 2019, o poziţie pe care a dobândit-o şi pentru că este dintr-o ţară est-europeană, o regiune care este slab reprezentată la vârful instituţiilor importante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Feb. 2026, 16:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Feb. 2026, 16:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!