Bulgăroaica de la șefia FMI Kristalina Georgieva urmează să obţină un sprijin important pentru un al doilea mandat

Kristalina Georgieva este interesată de un al doilea mandat de cinci ani în fruntea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi urmează să obţină un sprijin suficient pentru asta, au declarat pentru Bloomberg mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Georgieva, o economistă din Bulgaria al cărei mandat de director general al FMI a început în 2019 şi se va încheia în luna septembrie, are nevoie de sprijinul marilor state europene şi al SUA dacă vrea să obţină un nou mandat.

Potrivit surselor citate de Bloomberg, intenţia Kristalinei Georgieva de a încerca să obţină un al doilea mandat în fruntea FMI se bazează pe presupunerea că va beneficia de spriijnul Franţei şi Germaniei, primele două economii europene.

Conform unei tradiţii nescrise, care datează de la înfiinţarea Băncii Mondiale (BM) şi a Fondului Monetar Internaţional, în fruntea BM este numit un american, iar europenii desemnează persoana de la şefia FMI. Însă în cele din urmă, persoanele care ocupă ambele poziţii sunt decise de consiliile directoare ale celor două instituţii.

La reuniunea miniştrilor de Finanţe din G20, care a avut loc săptămâna trecută în Brazilia, ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, a lăudat-o pe Kristalina Georgieva pentru „treaba grozavă” pe care a făcut-o în calitate de director general al FMI, adăugând că ar sprijini-o pentru un al doilea mandat.

La rândul său, un înalt oficial german a semnalat, joi, pentru Bloomberg News, că ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner a declarat că este favorabil ideii ca Georgieva să fie numită pentru un nou mandat în fruntea FMI, dar a adăugat că o confirmare oficială va veni abia peste câteva zile.

În ceea ce o priveşte, Kristalina Georgieva a refuzat să răspundă în ultimele săptămâni atunci când a fost întrebată dacă este interesată de un nou mandat şi a declarat că se concentrează pe actualul mandat.

La o conferinţă de presă care a avut loc joi, purtătoarea de cuvânt a FMI, Julie Kozack, nu a comentat atunci când a fost întrebată dacă Georgieva este interesată de un al doilea mandat, precizând că „asta este o întrebare pentru directorul general”. Kozack a menţionat, însă, că regulile FMI referitoare la desemnarea directorului general, care în mod oficial este ales de către cei 24 de membri din board-ul executiv, spun că obiectivul este acela de a alege o persoană prin consens.

Chiar dacă board-ul FMI alege directorul general printr-un vot, sprijinul Europei şi SUA, care împreună controlează aproape jumătate dintre voturi, ar fi dificil de depăşit pentru orice alt candidat.

Georgieva a plecat de la Banca Mondială pentru a prelua conducerea FMI în 2019, o poziţie pe care a dobândit-o şi pentru că este dintr-o ţară est-europeană, o regiune care este slab reprezentată la vârful instituţiilor importante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kristalina Georgieva #mandat #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”