Bulgăroaica de la șefia FMI Kristalina Georgieva urmează să obţină un sprijin important pentru un al doilea mandat

Kristalina Georgieva este interesată de un al doilea mandat de cinci ani în fruntea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi urmează să obţină un sprijin suficient pentru asta, au declarat pentru Bloomberg mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Georgieva, o economistă din Bulgaria al cărei mandat de director general al FMI a început în 2019 şi se va încheia în luna septembrie, are nevoie de sprijinul marilor state europene şi al SUA dacă vrea să obţină un nou mandat.

Potrivit surselor citate de Bloomberg, intenţia Kristalinei Georgieva de a încerca să obţină un al doilea mandat în fruntea FMI se bazează pe presupunerea că va beneficia de spriijnul Franţei şi Germaniei, primele două economii europene.

Conform unei tradiţii nescrise, care datează de la înfiinţarea Băncii Mondiale (BM) şi a Fondului Monetar Internaţional, în fruntea BM este numit un american, iar europenii desemnează persoana de la şefia FMI. Însă în cele din urmă, persoanele care ocupă ambele poziţii sunt decise de consiliile directoare ale celor două instituţii.

La reuniunea miniştrilor de Finanţe din G20, care a avut loc săptămâna trecută în Brazilia, ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, a lăudat-o pe Kristalina Georgieva pentru „treaba grozavă” pe care a făcut-o în calitate de director general al FMI, adăugând că ar sprijini-o pentru un al doilea mandat.

La rândul său, un înalt oficial german a semnalat, joi, pentru Bloomberg News, că ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner a declarat că este favorabil ideii ca Georgieva să fie numită pentru un nou mandat în fruntea FMI, dar a adăugat că o confirmare oficială va veni abia peste câteva zile.

În ceea ce o priveşte, Kristalina Georgieva a refuzat să răspundă în ultimele săptămâni atunci când a fost întrebată dacă este interesată de un nou mandat şi a declarat că se concentrează pe actualul mandat.

La o conferinţă de presă care a avut loc joi, purtătoarea de cuvânt a FMI, Julie Kozack, nu a comentat atunci când a fost întrebată dacă Georgieva este interesată de un al doilea mandat, precizând că „asta este o întrebare pentru directorul general”. Kozack a menţionat, însă, că regulile FMI referitoare la desemnarea directorului general, care în mod oficial este ales de către cei 24 de membri din board-ul executiv, spun că obiectivul este acela de a alege o persoană prin consens.

Chiar dacă board-ul FMI alege directorul general printr-un vot, sprijinul Europei şi SUA, care împreună controlează aproape jumătate dintre voturi, ar fi dificil de depăşit pentru orice alt candidat.

Georgieva a plecat de la Banca Mondială pentru a prelua conducerea FMI în 2019, o poziţie pe care a dobândit-o şi pentru că este dintr-o ţară est-europeană, o regiune care este slab reprezentată la vârful instituţiilor importante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kristalina Georgieva #mandat #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) avertizează asupra declanșării unor proteste la nivel național, acuzând Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) și Agenția Națională Transport Auto (ANTA) de corupție, incompetență și promovarea unor modificări legislative care ar putea agrava criza transportului public de pasageri.

Într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Alexandru Munteanu, APOTA susține că un proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere, transmis de MIDR pe 17 decembrie 2025, riscă să scoată transportatorii în stradă, atât prin conținut, cât și prin termenul „extrem de restrâns” de doar cinci zile oferit pentru consultări.

„Ideile proiectului și termenele pentru care putem prezenta propuneri, în corelare cu practica anterioară a MIDR de comunicare cu transportatorii, ne determină să adoptăm decizii prin care să anunțăm declanșarea unei serii de proteste”, se arată în scrisoare.

APOTA afirmă că, deși autoritățile invocă existența a 347 de localități fără transport public regulat, acțiunile instituțiilor responsabile vor duce la creșterea acestui număr. „Acțiunile de a proteja corupția din ANTA și de a mușamaliza incompetența conducerii ANTA, asociate cu incompetența celor din MIDR, vor genera ca acest număr al localităților să crească”, avertizează transportatorii.

Asociația enumeră mai multe cauze ale situației din domeniu, printre care „corupția din ANTA”, „deciziile ilegale privind rețeaua de rute regulate”, „incapacitatea MIDR de a interveni prin instrumentele oferite de Codul transporturilor rutiere” și „legislația proastă din domeniu”, în special modificările intrate în vigoare în martie 2024.

În document, APOTA critică dur proiectul de lege elaborat de MIDR, despre care afirmă că nu are legătură cu problemele reale ale sectorului. „Calitatea acestui proiect ne demonstrează doar că persoanele din MIDR și ANTA care au participat la elaborarea lui nu au nici măcar cea mai mică idee care sunt problemele reale din transport și cum acestea ar trebui rezolvate”, se menționează în scrisoare.

Transportatorii acuză și lipsa reală de consultare publică, susținând că proiectul a fost elaborat „în secret”, iar grupului de lucru i s-au oferit doar cinci zile pentru formularea propunerilor. „Noi, transportatorii, nu mai putem suporta experimentele incompetenților. Toate acestea distrug ramura și lipsesc populația de transport regulat”, avertizează APOTA.

Asociația solicită intervenția directă a premierului pentru identificarea unor soluții și evitarea protestelor. „Venim către Dumneavoastră cu solicitarea de a vă implica și a găsi soluții adecvate situației în care ne aflăm, pentru a evita protestele transportatorilor”, se arată în apelul semnat de președintele Consiliului APOTA, Oleg Alexa.

Totodată, transportatorii își exprimă disponibilitatea pentru un dialog direct cu autoritățile, solicitând o întâlnire cu prim-ministrul pentru a identifica problemele majore ale ramurii și direcțiile de reformă, „doar în spiritul Regulamentului UE nr. 1370”.