Bunurile CNSM, subiect de dispute. Carp prezintă raport în care arată legături cu afacerile lui Șor. Replica lui Budza

Bunurile Confederației Naționale a Sindicatelor au ajuns subiect de dispute. După ce deputatul Lilian Carp a prezentat un raport în care prezintă legături cu afacerile lui Ilan Șor și Vlad Plahotniuc în preluarea imobilelor CNSM. Carp susține că potrivit informațiilor oferite de Serviciului de Informații și Securitate (SIS), acest lucru s-ar fi datorat relațiilor pecuniare dintre Ilan Șor cu președintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Oleg Buza. În replică, Budza susține că, de fapt, acum există mai multe tentative de preluare a bunurilor CNSM de către stat, iar contractele de vânzare-cumpărare care s-au realizat în trecut au fost efectuate conform prevederilor legale, fără a se cunoaște, la acel moment, cui aparține SRL-ul care a venit să negocieze.

https://rlive.md/confederatia-nationala-a-sindicatelor-din-moldova-raspunde-acuzatiilor-aparute-in-spatiul-public/

„Ieri nu s-a vorbit despre un eveniment foarte important, consider eu, care este pregătit și a fost pregătit și de Comisia care a lucrat practic un an și trei luni. Este un proiect de Hotărâre a Parlamentului. Sunt două puncte, foarte scurt: Guvernul Republicii Moldova, în termen de 60 de zile după ce va examina raportul Comisiei, va examina oportunitatea de determinare a cotei de stat în obiectele sindicale ca urmare a tăinuirii de către Condicerea Sindicatelor a unui șir de documente privind cofinanțarea obiectivelor sindicale. Va iniția proiecte legislative înaintate Parlamentului spre examinare și aprobare, identificarea căilor legale de recuperare a obiectivelor sindicale cu recunoașterea patrimoniului Sindicatelor ca componentă a patrimoniului public național.”

Potrvit lui Budza, acum are loc doar o preluare ilegală a activelor Sindicatelor de către stat.

„Aici se face o tentativă e a pune mâna din partea statului de a însuși patrimoniului sindicatelor, care nu este legală. Noi vom încerca categoric să ne opunem prin toate pârghiile legale, începând de la judecată și terminând cu organizațiile internaționale. Partimoniul Sindicatelor este, totuși, patrimoniul sndicatelor.

Totodată, Budza susține că bunurile sindicale au fost dezvoltate și întreținute doar de către CNSM, iar statul nu a alocat un leu.

„De ce se apucă statul de patrimoniul Sindicatelor, unde noi, pe parcursul a 15 -20 de ani am investit în sanatorii, bazele de odihnă pentru copii, Institutul Muncii, etc., mai bine de 170 de milioane de lei. Din partea statului nu a venit niciun bănuț.”

Budza precizează că Comisia nu a luat în considerare mai multe detalii faptice. Una dintre ele este Hotărârea de Sindicatelor din Moscova din 1992 care prevede transmiterea/predarea a 50 de obiecte din patrimoniul Unional în patrimoniul organelor din Moldova.

„Comisia a ajuns la o condiție foarte stranie. A fost falsificare. Nu au fost prezentate actele necesare, originale și, în 2009, CNSM nu a prezentat în instanță originalele documentelor. Nu este o problemă, Toate aceste acte sunt și pot fi prezentate”.

Ce ține de prezența CNSM la ședințele Comisie, Budza explică faptul că încă de la primele întruniri a fost prezentat un raport în care se explica faptul că CNSM este o instituție indipendentă, iar activitatea acesteia nu poate fi verificată de către Parlament.

Raportul prezentat de Lilian Carp

Pe data de 10 iunie 2021, Lilian Carp, membru al comisiei de anchetă privind înstrăinarea patrimoniului sindicatelor, a prezentat un raport în cadrul unui briefing de presă. Potrivit acestuia, documentul conține peste 4 mii de pagini și s-a lucrat mai bine de un an la colectarea informațiilor.

„Avem proprietăți care aparțineau sindicatelor, care au fost folosite în gajare, pentru a scoate bani atât din Banca Socială, cât și trebuie să stabilim legătură cu scoaterea banilor și din Banca de Economii, atunci când a avut loc fraudarea bancară. Astfel, bunurile sindicatelor au fost folosite și în acest proces de scoatere a lichidităților din băncile care au fost falimentate”, a menționat Lilian Carp.

Lilian Carp a declarat că a fost angajat un expert economic, care a calculat cu cât au fost prejudiciate sindicatele atunci când au fost vândute aceste bunuri. Potrivit acestuia, valoarea estimativă a doar 32 de tranzacții imobiliare din cele 48 de obiective imobiliare în străinătate este de circa 1 miliard de lei.

Ce spune Contabilitatea CNSM

În acest sens, Tatiana Oloi, șef Departamentul finațe, contabilitate și asigurări sociale CNSM, a precizat că analizând raportul Comisiei, s-a constatat următoarele:

„Din 43 de obiective pe care dumnealor le-au reflectat în Anexa raportului, dumnealor au evaluat ca pierdere, delapidări, 968 de milioane 965 de mii de lei din partea Confederației. Analizând fiecare obiect aparte, ajungem la următoarea concluzie:

– Obiectul „Trandafirilor 13/2: Obiectul a fost realizat în baza Hotărârii colegiale prin ședința Comitetului Confederal. Nu a fost nicio realizare a obiectului, unilateral, de către președinte. înainte de realizare, a fost efectuată o evaluare a obiectului de către întreprindere licențiată, de stat, care are dreptul să se expună care este costul obiectului.

Am toate evaluările efectuate de instituție pentru obiectele vândute.

Când analizez datele evaluărilor cu datele Comisiei de evaluare, apare întrebarea „Cum poate să fie oferită evaluarea de către evaluator de 16 milioane de lei – costul, înstrăinat cu 18 milioane 500 de mii de lei și evaluat de către Comisie la 85 de milioane 671 de mii de lei. Diferența este de 67 de milioane. Absurd. Nicidecum nu poate exista o asemenea diferență.

Mai mult, terenul aferent obiectului este de 0,8 ha. Costul acestui teren este de 34 de milioane 893 de lei. Noi suntem învinuiți că am realizat terenul. Noi nu am vândut niciun teren. nouă nu ne-au aparținut terenurile. Terenurile sunt proprietate de stat. Noi nu am vândut terenul”.

Oloi a mai oferit și alte astfel de exemple.

„În total, dacă mergem pe toate obiectele, realizarea de către Confederație pe toate obiectele enumerate în raport este de 235 de milioane 500 de mii de lei. Evaluatorul Comisiei a constatat că costul obiectelor este de peste 636 de milioane de lei, costul terenurilor, care de facto nu aparțineau CNSM, ar fi de 603 milioane de lei. De aici și Comisia a ajuns la 968 de milioane, sumă considerată fraudă adusă de CNSM.”, a mai precizat Oloi.

Tatiana Oloi a mai precizat că din valoarea totală a tranzacțiilor de 235 de milioane de lei, au fost achitate în Bugetul de stat 34 de milioane – taxă pe valoare adăugată, alte 170 de milioane de lei au fost reinvestite în alte bunuri imobile de care astăzi se folosesc nu doar membrii Sindicatelor, dar și întreaga societate.

#Budza #bunuri CNSM #CNSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi