Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor, examinate de Curtea de Conturi

11 Iun. 2021, 13:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Iun. 2021, 13:17 // Actual //  MD Bani

Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor încheiate la 31 decembrie 2020 a fost examinat, la 10 iunie curent, de Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în cadrul unei ședințe online.

Scopul auditului a constat în  oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor încheiate la 31 decembrie 2020 nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.

Astfel, Curtea de Conturi a emis opinia că, rapoartele financiare, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor cuprind rapoartele următoarelor entități: Aparatul central al Ministerului; Serviciul Fiscal de Stat; Serviciul Vamal; Inspecția Financiară; Agenția Achiziții Publice.

Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2020, pentru realizarea obiectivelor și desfășurarea activităților operaționale, Ministerului Finanțelor i-au fost aprobate alocații în cuantum de 1382,1 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă de 1285,8 mil. lei, sau cu 96,3 mil. lei mai puțin. Executarea de casă față de planul precizat s-a realizat la nivel de 94,8%.

În contextul misiunii de audit au fost evidențiate mai multe observații de audit, precum:

  • Ca urmare a neaplicării regulilor generale de evaluare a dus la subevaluarea activelor neproductive cu 1,5 mil. lei, situația fiind cauzată de neevaluarea și neînregistrarea valorică în evidența contabilă de către Serviciul Fiscal de Stat a 11 terenuri cu suprafața totală de 1,127 ha
  • Supraevaluarea grupei de conturi 222 „Servicii” cu suma de 2,5 mil. lei, dintre care 1,7 mil. lei urmau a fi capitalizate în valoarea activului, iar 0,8 mil.lei – în valoarea serviciului prestat
  • Nevalorificarea de către Serviciul Vamal, la compartimentul investiții capitale, a sumei de  9,1 mil. lei, ca urmare a neexecutării mijloacelor financiare contractate în cadrul Proiectului ,,Reabilitarea și modernizarea posturilor vamale de pe frontiera moldo-română”
  • Serviciul Fiscal de Stat nu a valorificat resursele din proiectele finanțate din surse externe în sumă de 6,2 mil. lei.

Auditul a evidențiat unele aspecte problematice, care necesită o atenție sporită din partea conducerii Ministerului Finanțelor. Astfel, reglementarea insuficientă în cadrul normativ a procedurilor cu referire la evidența unor bunuri confiscate, care nu aparțin instituției generează neclarități privind modul de contabilizare a acestora. Testele auditului au relevat că deși, Serviciul Fiscal de Stat ține evidența analitică a bunurilor confiscate, primite pentru comercializare de la Serviciul Vamal și alte organe cu drept de confiscare, valoarea acestora de 18,4 mil. lei (la 31.12.2020) nu este reflectată în raportul financiar la grupa de conturi „Valori în mărfuri şi materiale care nu aparţin instituţiei”.

Totodată, în cadrul Serviciului Vamal, activele confiscate se reflectă în evidența contabilă la contul „Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie” cu valoarea stabilită de agentul constatator, iar în procesele-verbale de transmitere Serviciului Fiscal de Stat spre comercializare se indică valoarea reevaluată a activelor, efectuată de către laboratorul vamal. Ca rezultat, se formează o discrepanță între valoarea activelor confiscate de către Serviciul Vamal și valoarea transmisă Serviciului Fiscal de Stat, care generează inexactități între datele raportate de instituțiile din subordinea Ministerului Finanțelor.

Ca urmare a acestui fapt, auditul denotă necesitatea dezvoltării cadrului normativ în aspectul ținerii evidenței și raportării valorii bunurilor confiscate, fiind formulate recomandări în acest sens.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.