Businessul și investitorii, îngrijorați de o nouă inițiativă a lui Alaiba: Au expediat demers către Maia Sandu

Un nou scandal cu implicarea lui Dumitru Alaiba. Comunitatea de afaceri și investitorii se arată îngrijorați de o nouă inițiativă a deputatului PAS și au anunțat despre acest lucru conducerea de vârf a țării.

Potrivit unei scrisori, pe care Asociația Patronală „Camera de Comerț Americană din Moldova” (AmCham Moldova) a adresat-o președintelui țării, Maia Sandu, speakerului Igor Grosu, premierului Natalia Gavrilița, dar și guvernatorului BNM, Octavian Armașu, proiectul de modificare a articolului 15 din Legea privind activitatea băncilor, elaborat de Dumitru Alaiba, Dan Perciun și Victor Spînu, încurajează economia tenebră și nu corespunde normelor europene.

Inițiativa celor trei deputați PAS, care deja a fost înregistrată în Parlament, prevede că băncile nu pot aplica entităților micro, mici și mijlocii comisioane mai mari de 0,5% din valoarea unei operațiuni de plată efectuată printr-un card bancar, indiferent de tipul cardului. Dacă această valoare depășește suma de 5 lei, comisionul maxim aplicabil va constitui suma de 5 lei.

„Chiar dacă am avut plăcerea să fim informați, ca comunitate, de autor despre intenție, nu au fost puse la dispoziția comunității notele de argumentare ce țin de analiza impactului de reglementare a unei astfel de inițiative asupra mediului de afaceri”, se menționează în scrisoarea AmCham Moldova.

Oamenii de afaceri atenționează că aceste modificări vor încuraja băncile să renunțe la instalarea terminalelor de plată la întreprinderile mici și mijlocii, fapt care creează temeiuri favorabile pentru economia tenebră.

Dacă va fi modificat comisionul de la 2% la 0,5%, „ne putem aștepta la schimbări proporționale ale ponderii tranzacțiilor fără numerar cu participarea IMM-urilor, care vor scădea. Reducerea transparenței plăților, la rândul său, va afecta veniturile fiscale de la IMM-uri și va crește nivelul economiei subterane din Moldova”, se menționează în scrisoare.

Totodată, AmCham Moldova atenționează că limitarea comisionului nu corespunde cu reglementările Uniunii Europene. Or, în 2014, Moldova și UE au semnat Acordul de Asociere, care, printre altele, spune că părțile își reiterează angajamentul față de principiile unei economii de piață libere, dezvoltării durabile și multilateralismului eficient. Mai mult, Moldova s-a angajat să-și apropie progresiv legislația din sectoarele relevante cu cea a UE și să o implementeze eficient.

Conform studiilor, economia informală reprezintă astăzi 23% din PIB-ul mondial, iar relația dintre plățile digitale și economia informală este una inversă: chiar și o creștere de 5% a plăților digitale pe an timp de cinci ani consecutivi poate reduce economia informală cu 10,8% până la 12,9%. Adoptarea unui ritm mai rapid de implementare a plăților digitale – de exemplu, creșterea plăților digitale cu 20% – este probabil să scadă economia informală cu 16,1% – 21,8%.

Potrivit Băncii Mondiale, în Moldova aproximativ 27% din cheltuielile totale ale gospodăriilor se încadrează pe forme de plată fără numerar, în timp ce în țările UE această cifră este de 60-70%, în țările scandinave – de aproximativ 95%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#pos terminale #taxe #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.