Buzu anunță posibilitatea recalculării compensațiilor pentru facturile la gaze și energie termică

Cei nemulțumiți de nivelul de compensare a facturilor la gaz și energie termică au acum posibilitatea să solicite revizuirea acestor plăți. Potrivit ministrului, cei care consideră că gradul de vulnerabilitate a fost evaluat incorect au dreptul să ceară o recalculare a compensațiilor, a declarat ministrul Muncii, Alexei Buzu la emisiunea „Cabinetulu din umbră” de la Jurnal TV

Buzu a declarat: „Cei care nu sunt de acord cu gradul de vulnerabilitate, pot solicita o recalculare. Dacă ați primit un nivel de compensație mai mic și noi în decembrie am constatat că s-au strecurat anumite erori, în luna ianuarie, februarie veți primi compensația recalculată.”

Această măsură vine în contextul unei atenții crescute acordate problemelor legate de costurile ridicate ale gazelor și energiei termice, cu mulți cetățeni exprimând nemulțumire față de nivelul compensațiilor primite. Ministrul Buzu a subliniat importanța transparenței și corectitudinii în evaluarea vulnerabilității și a asigurat publicul că Guvernul este dedicat corectării eventualelor erori în sistemul de compensare.

Pragurile celor 7 categorii de vulnerabilitate:

Consumatori Non-Vulnerabili: Inclusiv cei care dețin bunuri imobiliare locative în valoare de peste 4 milioane de lei, membrii ai căror au realizat dividende mai mari de 1 milion de lei în anul precedent, și gospodăriile pentru care energia reprezintă mai puțin de 5% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Primară: Consumatori pentru care achitarea facturilor pentru energie ar reprezenta între 5% și 10% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Scăzută: Energia ar reprezenta între 10% și 20% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Medie: Energia ar reprezenta între 20% și 40% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Ridicată: Energia ar reprezenta peste 40% din venitul disponibil pentru achitarea energiei (după acoperirea cheltuielilor de bază).
Vulnerabilitate Foarte Ridicată: Veniturile gospodăriei sunt mai mici decât coșul minim de consum și cu 60% mai mari decât acest coș.
Vulnerabilitate Extremă: Veniturile gospodăriei sunt sub 60% din valoarea coșului minim de consum.

În data de 5 decemebrie, Ministerul Muncii a publicat gradele de vulnerabilitate atribuite ale celor care s-au înregistrat pe platforma compensații.go.md pentru a benficia de tarife mai mici la gaz și căldura centralizată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buzu #gaz #compensatii #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.