Căderea Rusiei de pe podiumul cerealelor. Exporturile se prăbușesc cu o treime

Pentru prima dată în mulți ani, Rusia riscă să piardă poziția dominantă pe piața globală a cerealelor. Exporturile de cereale din această țară ar putea scădea cu o treime în 2025, potrivit estimărilor Uniunii Ruse a Cerealelor (URC), o organizație care reunește aproape 300 de companii agricole ce generează 90% din exporturile naționale de cereale.

Conform URC, Rusia va exporta anul acesta între 48 și 49 de milioane de tone de cereale, față de 72 de milioane de tone în 2024. Exportul de grâu ar putea scădea la 41-42 de milioane de tone, o diminuare de peste 16 milioane de tone (28%) față de anul trecut, a declarat Arkady Zlochevski, președintele URC, într-o conferință de presă.

Cerealele reprezintă una dintre principalele surse de venituri în valută pentru economia rusă. În 2023, exporturile de cereale au generat 15,5 miliarde de dolari. Totuși, datele arată o scădere alarmantă: la sfârșitul lunii ianuarie 2025, exporturile au scăzut cu 42% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar în luna ianuarie au fost livrate doar 2,5 milioane de tone.

Declinul exporturilor este cauzat de mai mulți factori, printre care:

Recolte mai mici: În 2024, producția de cereale a scăzut cu 14%, la 125 de milioane de tone, iar producția de grâu cu 16%, la 82 de milioane de tone. Aproximativ 10 milioane de tone de grâu au fost pierdute din cauza lipsei capacităților de depozitare adecvate.
Restricțiile la semințe: Decizia autorităților de a limita importul de semințe a dus la scăderea producției. Semințele autohtone oferă cu 20-30% mai puține recolte comparativ cu cele importate. Stocurile de semințe importate sunt aproape epuizate, ceea ce va afecta grav recoltele din acest an.
Taxele pe export: Introduse în 2021, aceste taxe au afectat suplimentar profitabilitatea exportatorilor.

Experții estimează că producția de cereale din 2025 ar putea scădea la 100 de milioane de tone, un nivel considerat critic. „Politicile guvernamentale actuale vor duce recoltele la nivelurile din perioada sovietică,” a avertizat Zlochevski, criticând măsurile luate de autorități.

Această criză nu doar că subminează poziția Rusiei pe piața globală, ci pune și agricultorii locali într-o situație economică extrem de dificilă, subminând unul dintre pilonii economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.