Calea Ferată din Moldova este bună de fier vechi! Și-a scos la vânzare ruginiturile

Calea Ferată din Moldova (CFM) a anunțat planurile de a organiza șase licitații pentru vânzarea activelor vechi neutilizate, într-un efort de a eficientiza operațiunile și a aduce fonduri suplimentare pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare.

Conform planului stabilit, primele trei licitații vor avea loc în prima jumătate a lunii septembrie. Astfel, pe data de 6 septembrie, se va desfășura prima licitație, unde vor fi scoase la vânzare următoarele active: 39 de vagoane de călători, 90 de vagoane cu perechi de roți – considerată a fi cea mai scumpă categorie de fier vechi – și 96 de locomotive, inclusiv 4 vagoane de călători cu sistemul de frânare.

A doua licitație este programată pentru data de 8 septembrie și va viza vânzarea de piese și materiale provenind de la 15 unități de transport.

Cea de-a treia licitație va avea loc pe 13 septembrie și va oferi participanților oportunitatea de a achiziționa 106 containere-cisternă, piese de schimb nefolosite și alte bunuri neutilizate.

Fondurile obținute în urma acestor licitații vor fi reinvestite în dezvoltarea continuă și modernizarea infrastructurii Căilor Ferate din Moldova. Această mișcare strategică nu numai că permite CFM să își eficientizeze operațiunile prin eliminarea activelor neutilizate, dar și să genereze resurse financiare necesare pentru investiții în tehnologii moderne și infrastructură actualizată.

În prezent, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#infrastructura #trenuri #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.