Cămătarii puși pe jar! Băncile vor fi excluse din legea cu limita maximă a dobânzii la credite

Băncile vor fi excluse din proiectul de lege care limitează rata maximă a dobânzii la credite, potrivit proiectului de lege care urmează să fie votat în lectură finală. Legea are drept scop consolidarea protecției consumatorilor de credite.

Dumitru Alaiba, a declarat că proiectul de lege a fost finalizat pentru aprobarea parlamentară în a doua lectură și că toți participanții la piață au primit amendamentele propuse. Mai exact, proiectul de lege nu se va aplica sectorului bancar, rata maximă a dobânzii la credite va fi plafonată la 65% și va exista o perioadă de tranziție pentru punerea în aplicare a legii.

În timpul discuțiilor, directorul executiv al AmCham, Mila Malairau, a menționat că proiectul de lege ar afecta piața creditelor nebancare, care joacă un rol social important prin faptul că oferă finanțare consumatorilor. Cu toate acestea, nu există prea multe abuzuri din partea organizațiilor fără scop lucrativ, astfel încât este necesar să se analizeze mai atent cazurile specifice de abuz, consolidând în același timp eforturile de educație financiară.

Dacă scopul nostru este de a proteja consumatorii instituțiilor financiare, regulile trebuie să fie aceleași pentru toată lumea, inclusiv pentru bănci. În al doilea rând, ar trebui să se formuleze în lege limitarea doar a costului creditelor de consum. Acest lucru nu ar trebui să se aplice împrumuturilor acordate jucătorilor profesioniști. De asemenea, legea nu ar trebui să fie aplicată retroactiv și trebuie să fie previzibilă pentru business. Dacă legea va începe să fie aplicată pe contractele deja în vigoare, OCN vor funcționa pe baza unor contracte sub prețul de cost”, a explicat Dumitru Svinarenco, reprezentant al Microinvest.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a invocat gradul foarte înalt al îndatorării populației: aproape 200 de mii de cetățeni au întârzieri la plata creditelor față de Organizațiile de creditare nebancară (OCN), dintre care 40 de mii au întârzieri de peste un an.

”Prin proiectul de lege propus dorim să asigurăm responsabilitatea mutuală, o relație de parteneriat onest dintre consumatorul de împrumut și cel care oferă împrumutul – banca sau OCN”, a menționat Dumitru Alaiba.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobanda #limita #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În lipsa unui orizont clar de încheiere a războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a început să elaboreze în regim de urgență un nou plan de finanțare pentru guvernul de la Kiev, destinat acoperirii unui deficit bugetar estimat la 19 miliarde de dolari în anul 2025, relatează Financial Times.

Potrivit surselor apropiate discuțiilor, Comisia Europeană analizează mai multe opțiuni, inclusiv acordarea de ajutoare militare sub formă de granturi extrabugetare, dar și majorarea contribuției europene la un mecanism G7 de 50 de miliarde de dolari bazat pe viitoarele venituri obținute din activele valutare rusești înghețate.

EU pushes to fill Ukraine’s $19bn budget gap next year https://t.co/m7YP9rWFV1

— Financial Times (@FT) July 8, 2025

„Mulți sperau că în 2024 va fi atins un acord de încetare a focului care să reducă povara bugetară a Ucrainei, dar acum e clar că avem o gaură financiară serioasă”, a declarat un oficial european implicat în negocieri. Potrivit FMI, în cazul în care războiul ar fi luat sfârșit în acest an, nevoile bugetare ale Ucrainei ar fi putut fi acoperite până la mijlocul lui 2026. Însă, în prezent, nici Kievul și nici Bruxelles-ul nu mai iau în calcul acest scenariu optimist.

Îngrijorările sunt amplificate și de incertitudinile privind continuitatea sprijinului american. În acest context, UE își propune să asigure resursele necesare Ucrainei înainte de venirea iernii. Una dintre ideile discutate ar fi acordarea de granturi militare bilaterale, contabilizate separat de bugetul UE, dar recunoscute ca cheltuieli naționale de apărare – un gest care ar contribui la obiectivul NATO de a atinge 5% din PIB pentru apărare.

Totodată, oficialii europeni analizează și posibilitatea de a valorifica mai eficient profiturile generate de activele rusești înghețate. Printre opțiuni se numără fie accelerarea acordării de împrumuturi garantate cu veniturile viitoare din aceste fonduri, fie plasarea acestora în instrumente financiare mai riscante, cu randamente mai mari.

La sfârșitul săptămânii, la Roma urmează să aibă loc o conferință dedicată reconstrucției Ucrainei, însă liderii europeni admit că, pe termen scurt, problema acută rămâne bugetul.