Cămătarii puși pe jar! Băncile vor fi excluse din legea cu limita maximă a dobânzii la credite

Băncile vor fi excluse din proiectul de lege care limitează rata maximă a dobânzii la credite, potrivit proiectului de lege care urmează să fie votat în lectură finală. Legea are drept scop consolidarea protecției consumatorilor de credite.

Dumitru Alaiba, a declarat că proiectul de lege a fost finalizat pentru aprobarea parlamentară în a doua lectură și că toți participanții la piață au primit amendamentele propuse. Mai exact, proiectul de lege nu se va aplica sectorului bancar, rata maximă a dobânzii la credite va fi plafonată la 65% și va exista o perioadă de tranziție pentru punerea în aplicare a legii.

În timpul discuțiilor, directorul executiv al AmCham, Mila Malairau, a menționat că proiectul de lege ar afecta piața creditelor nebancare, care joacă un rol social important prin faptul că oferă finanțare consumatorilor. Cu toate acestea, nu există prea multe abuzuri din partea organizațiilor fără scop lucrativ, astfel încât este necesar să se analizeze mai atent cazurile specifice de abuz, consolidând în același timp eforturile de educație financiară.

Dacă scopul nostru este de a proteja consumatorii instituțiilor financiare, regulile trebuie să fie aceleași pentru toată lumea, inclusiv pentru bănci. În al doilea rând, ar trebui să se formuleze în lege limitarea doar a costului creditelor de consum. Acest lucru nu ar trebui să se aplice împrumuturilor acordate jucătorilor profesioniști. De asemenea, legea nu ar trebui să fie aplicată retroactiv și trebuie să fie previzibilă pentru business. Dacă legea va începe să fie aplicată pe contractele deja în vigoare, OCN vor funcționa pe baza unor contracte sub prețul de cost”, a explicat Dumitru Svinarenco, reprezentant al Microinvest.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a invocat gradul foarte înalt al îndatorării populației: aproape 200 de mii de cetățeni au întârzieri la plata creditelor față de Organizațiile de creditare nebancară (OCN), dintre care 40 de mii au întârzieri de peste un an.

”Prin proiectul de lege propus dorim să asigurăm responsabilitatea mutuală, o relație de parteneriat onest dintre consumatorul de împrumut și cel care oferă împrumutul – banca sau OCN”, a menționat Dumitru Alaiba.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobanda #limita #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.