Camilla va fi Regina Marii Britanii. Anunțul a fost făcut de Regina Elisabeta a II-a

Regina Elisabeta a II-a, care duminică marchează șapte decenii de când este pe tronul Marii Britanii, a anunțat că dorește ca ducesa de Cornwall, Camilla, să aibă numele de „regină” atunci când moștenitorul Coroanei, prințul Charles, va deveni rege, relatează BBC.

Într-un mesaj care marchează cea de-a 70-a aniversare a domniei sale, Regina Elisabeta a II-a a spus că este „dorința ei sinceră” ca ducesa de Cornwall, Camilla, să aibă acest titlu.

Până acum, existau speculații că soția prințului Charles va fi numită „Prințesă consoartă”, dar în mesajul Reginei Elisabeta a II-a cu ocazia Jubileului de Platină se spune că, „atunci când va veni acel moment”, Camilla trebuie să devină „regina consoartă”.

Mesajul reginei, transmis cu ocazia aniversării urcării sale pe tron, în 1952, tranșează astfel direct problema nerezolvată a viitorului titlu al ducesei de Cornwall.

Titlul de „regină consoartă” se referă la soția unui rege aflat pe tron, astfel că ducesa de Cornwall va avea titulatura de „Regina Camilla”, atunci când Charles va deveni rege.

Un purtător de cuvânt al Clarence House a declarat că Prințul de Wales și Ducesa de Cornwall au fost „emoționați și onorați” de cuvintele reginei.

Camilla și Charles sunt căsătoriți din 2005, iar ducesa este cea de-a doua soție a prințului de Wales, după prințesa Diana, de care a divorțat în 1996 și care a murit într-un accident de mașină un an mai târziu, în 1997.

Camilla, în vârstă de 74 de ani, s-a implicat din ce în ce mai mult în ultimul timp în activități publice și de caritate, iar sprijinul personal al reginei vine după un alt gest semnificativ făcut de Elisabeta a II-a de Anul Nou, când a anunțat că ducesa de Cornwall devine membră a Ordinului Jartierei – cel mai înalt ordin cavaleresc.

Regina Elisabeta a II-a este primul monarh din istoria Marii Britanii care ajunge la Jubileul de Platină, adică la 70 de ani de domnie. Regina a declarat că urcarea ei pe tron este o zi pe care chiar și după 70 de ani și-o amintește la fel de bine, marcând atât moartea tatălui său, regele George al VI-lea, cât și începutul domniei sale.

#UK. moștenitoare #Regina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.