Canada sancţionează 21 de apropiaţi ai preşedintelui Putin, instituţii financiare şi bănci din Rusia

01 Iun. 2022, 07:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Iun. 2022, 07:18 // Actual //  bani.md

Canada a vizat marţi 21 de apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin şi patru instituţii financiare şi bănci din Rusia, într-un nou val de sancţiuni ca represalii pentru invadarea Ucrainei, informează AFP și Agerpres.

„Vizăm bănci şi oligarhi din anturajul regimului Putin, precum şi pe cea pe care aş numi-o partenera sa”, a declarat presei, la Ottawa, ministrul canadian de externe Mélanie Joly.

Printre persoanele vizate de aceste noi sancţiuni se numără Alina Kabaeva, o fostă gimnastă olimpică care, potrivit presei şi opoziţiei din Rusia, are o relaţie cu preşedintele Vladimir Putin, pe care acesta a negat-o în 2008.

Potrivit unui articol recent apărut în Wall Street Journal, care citează oficiali americani, Alina Kabaeva este descrisă de un raport confidenţial al serviciilor secrete americane drept o beneficiară a averii lui Vladimir Putin.

Alina Kabaeva este „preşedintele consiliului de administraţie al Grupului Naţional Media (NMG), un holding ce deţine acţiuni importante în aproape toate instituţiile mass-media federale majore din Rusia care difuzează propaganda guvernamentală rusă”, potrivit Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE).

Canada a mai adăugat pe această listă Banca Agricolă Rusă, Investtradebank şi două companii de administrare a fondurilor. Activele lor sunt îngheţate, iar membrilor din conducere le este interzisă intrarea pe teritoriul Canadei.

Mélanie Joly a indicat că sancţiunile au ca scop „sufocarea regimului Putin”. De la începutul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, pe 24 februarie, Canada a sancţionat peste 1.050 de persoane şi entităţi din Rusia, Ucraina şi Belarus.

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2026, 17:24 // Actual //  bani.md

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.