Canada sancţionează 21 de apropiaţi ai preşedintelui Putin, instituţii financiare şi bănci din Rusia

01 Iun. 2022, 07:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Iun. 2022, 07:18 // Actual //  bani.md

Canada a vizat marţi 21 de apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin şi patru instituţii financiare şi bănci din Rusia, într-un nou val de sancţiuni ca represalii pentru invadarea Ucrainei, informează AFP și Agerpres.

„Vizăm bănci şi oligarhi din anturajul regimului Putin, precum şi pe cea pe care aş numi-o partenera sa”, a declarat presei, la Ottawa, ministrul canadian de externe Mélanie Joly.

Printre persoanele vizate de aceste noi sancţiuni se numără Alina Kabaeva, o fostă gimnastă olimpică care, potrivit presei şi opoziţiei din Rusia, are o relaţie cu preşedintele Vladimir Putin, pe care acesta a negat-o în 2008.

Potrivit unui articol recent apărut în Wall Street Journal, care citează oficiali americani, Alina Kabaeva este descrisă de un raport confidenţial al serviciilor secrete americane drept o beneficiară a averii lui Vladimir Putin.

Alina Kabaeva este „preşedintele consiliului de administraţie al Grupului Naţional Media (NMG), un holding ce deţine acţiuni importante în aproape toate instituţiile mass-media federale majore din Rusia care difuzează propaganda guvernamentală rusă”, potrivit Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE).

Canada a mai adăugat pe această listă Banca Agricolă Rusă, Investtradebank şi două companii de administrare a fondurilor. Activele lor sunt îngheţate, iar membrilor din conducere le este interzisă intrarea pe teritoriul Canadei.

Mélanie Joly a indicat că sancţiunile au ca scop „sufocarea regimului Putin”. De la începutul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, pe 24 februarie, Canada a sancţionat peste 1.050 de persoane şi entităţi din Rusia, Ucraina şi Belarus.

Realitatea Live

21 Feb. 2026, 13:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2026, 13:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.