Canada sancţionează 21 de apropiaţi ai preşedintelui Putin, instituţii financiare şi bănci din Rusia

Canada a vizat marţi 21 de apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin şi patru instituţii financiare şi bănci din Rusia, într-un nou val de sancţiuni ca represalii pentru invadarea Ucrainei, informează AFP și Agerpres.

„Vizăm bănci şi oligarhi din anturajul regimului Putin, precum şi pe cea pe care aş numi-o partenera sa”, a declarat presei, la Ottawa, ministrul canadian de externe Mélanie Joly.

Printre persoanele vizate de aceste noi sancţiuni se numără Alina Kabaeva, o fostă gimnastă olimpică care, potrivit presei şi opoziţiei din Rusia, are o relaţie cu preşedintele Vladimir Putin, pe care acesta a negat-o în 2008.

Potrivit unui articol recent apărut în Wall Street Journal, care citează oficiali americani, Alina Kabaeva este descrisă de un raport confidenţial al serviciilor secrete americane drept o beneficiară a averii lui Vladimir Putin.

Alina Kabaeva este „preşedintele consiliului de administraţie al Grupului Naţional Media (NMG), un holding ce deţine acţiuni importante în aproape toate instituţiile mass-media federale majore din Rusia care difuzează propaganda guvernamentală rusă”, potrivit Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE).

Canada a mai adăugat pe această listă Banca Agricolă Rusă, Investtradebank şi două companii de administrare a fondurilor. Activele lor sunt îngheţate, iar membrilor din conducere le este interzisă intrarea pe teritoriul Canadei.

Mélanie Joly a indicat că sancţiunile au ca scop „sufocarea regimului Putin”. De la începutul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, pe 24 februarie, Canada a sancţionat peste 1.050 de persoane şi entităţi din Rusia, Ucraina şi Belarus.

#Miliarfari #sanctiuni #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fluxurile de energie electrică dintre România, Republica Moldova și Ucraina au revenit la valori ridicate duminică seara, după avaria gravă produsă sâmbătă dimineață, care a afectat semnificativ sistemele energetice din regiune. România a reluat exporturile masive peste Prut, la o putere de peste 1 000 MW, o parte importantă din electricitate fiind direcționată mai departe către Ucraina, unde infrastructura energetică rămâne serios afectată de atacurile rusești, în condiții de ger puternic.

Potrivit profit.ro, în dimineața zilei de luni, din România către Republica Moldova intrau peste 1 200 MW, iar Moldova exporta mai departe în Ucraina peste 800 MW. Grosul energiei românești tranzitează linia de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești–MGRES, cu aproape 1 180 MW, restul fluxurilor fiind asigurate prin cele patru linii de 110 kV dintre cele două state. Nivelul ridicat al exporturilor este susținut și de producția mare a parcurilor eoliene din România, care au generat aproape 2 000 MW, reprezentând aproximativ un sfert din producția națională de energie, peste nivelul consumului intern din acel moment, potrivit datelor publicate de Transelectrica.

Defecțiunea de sâmbătă, produsă la ora 10:42, a dus la o scădere bruscă a energiei livrate din România către Republica Moldova, de la 1 015 MW la doar 101 MW, din cauza unei căderi de tensiune pe linia Isaccea–Vulcănești–MGRES. Potrivit Moldelectrica, exporturile românești au revenit la circa 1 000 MW duminică, în jurul orei 19:00, după finalizarea lucrărilor de reparație. Autoritățile de la Chișinău au anunțat că linia Vulcănești–MGRES a fost reconectată, pusă sub tensiune și sincronizată cu sistemul energetic.

Un segment al liniei, aflat pe teritoriul Ucrainei, ar fi fost afectat de depuneri masive de chiciură, cedând sâmbătă dimineață și declanșând sistemele automate de protecție, pe fondul altor probleme tehnice din rețeaua ucraineană. Până la restabilirea completă a interconectării, Republica Moldova importa energie din România în regim de insulă prin interconexiunile de 110 kV, la o putere de aproximativ 205 MW, iar alte 320 MW erau tranzitate prin rute alternative. Ministrul energiei de la Kiev, Denys Șmihal, a declarat că finalizarea reparațiilor la linia de înaltă tensiune care leagă Ucraina de Republica Moldova a adus circa 500 MW suplimentari pentru stabilizarea alimentării cu energie în sudul țării. Autoritățile române au precizat că sistemul energetic național a funcționat fără probleme, fără întreruperi pentru consumatori.