Când Rusia a spus NU, Europa a spus DA. Lecțiile embargoului din 2006

În data de 27 martie se împlinesc 19 ani de când Federația Rusă a introdus primul embargou pentru vinurile moldovenești. În 2006, Rospotrebnadzor, agenția rusă pentru protecția consumatorului, a anunțat interzicerea importurilor de vinuri moldovenești, invocând depășiri ale normelor admise de pesticide și metale grele.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în anul 2005, volumul vinurilor exportate, preponderent în vrac, era de circa 130 milioane de litri, cu o valoare de 313 milioane de dolari, iar 90% din livrările de vin erau destinate pieței Federației Ruse. În anul 2006, când a fost instituit embargoul, exporturile de vin s-au înjumătățit, la 67 milioane de litri, cu o valoare de 138 milioane de dolari, iar exporturile în Rusia au constituit 0%.

În cifre, în 2005, sectorul vinicol reprezenta peste 9% din PIB-ul Moldovei și genera circa 25% din exporturile naționale. Or, în 2006, aportul la PIB a scăzut la sub 6%, iar exporturile vinicole s-au redus cu peste 55%.

La instituirea interdicției vinurilor moldovenești, în Republica Moldova erau 150 de companii, iar pierderile totale s-au cifrat la 180 milioane de dolari în 10 zece luni. Mii de angajați din industrie au fost concediați sau trimiși în șomaj tehnic.

Pentru soluționarea problemei sectorului vinicol, Guvernul a început diversificarea piețelor de export și alinierea standardelor de calitate la cele europene. A fost înființată marca națională „Wine of Moldova – A legend alive”. S-a investit în tehnologii moderne de vinificație și certificări internaționale. Astfel, ponderea vinurilor exportate în Federația Rusă a ajuns la 7% în anul, iar în UE la 60%. Vinurile moldovenești erau exportate în 65 de țări, reprezentând aproximativ 82% din producția totală. În medie, în ultimii cinci ani până în 2019, s-a înregistrat o creștere de 15% în valoare și 10% în volum al exporturilor, ceea ce reflectă o orientare către piețe care cer calitate înaltă, precum România, Polonia, China, Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia.

Ultimele date ale Oficiului Național al Viei și Vinului relevă că în șapte luni ale anului 2024, exporturile de vinuri moldovenești au crescut cu 17% în volum și 21% în valoare comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, atingând 71 de milioane de litri și, respectiv, 110 milioane de dolari. Statele Unite ale Americii au devenit principala piață pentru vinul îmbuteliat, cu o cotă de 33% din totalul exporturilor, urmate de România cu 16%.

Embargoul din 2006 a fost un catalizator pentru transformarea sectorului vitivinicol al Republicii Moldova. Interdicția rușilor a determinat reorientarea către piețele UE și internaționale. Ba mai mult, investițiile în calitate și diversificarea piețelor au consolidat poziția vinurilor moldovenești pe scena globală, asigurând o creștere sustenabilă a industriei până în 2025 și ulterior a celor 60 de companii vinicole din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin. rusia #embargou #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este realizabilă în viitorul apropiat, dacă autoritățile își continuă eforturile, spune Ambasadorul Belgiei la Chișinău, Evert Maréchal. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu oferit în exclusivitate la RLIVE TV, în care a vorbit despre sprijinul Belgiei pentru țara noastră și recomandările sale pentru succesul integrării europene.

„Cel mai bine, ce ar trebui să faceți, este ca autoritățile, guvernul, să continue eforturile inițiate până acum, care sunt destul de pozitive. Eforturi majore au fost făcute în direcția aderării la Uniunea Europeană. Și eu zic că este esențial să continuați conform acestor angajamente”, a declarat diplomatul.

Belgia, membră fondatoare a UE, sprijină Moldova nu doar prin proiecte bilaterale, ci și prin intermediul Uniunii Europene și al organizațiilor internaționale. Printre inițiativele recente, Maréchal a menționat un forum de afaceri Benelux desfășurat la Chișinău și un proiect de cofinanțare pentru purificarea apelor în zonele rurale.

„Republica Moldova are universități bune, are resurse umane de calitate, și, dacă să comparăm cu, de exemplu, Belgia sau cu alte state membri ale UE, este relativ ieftină, deci e factorul costurilor. Este unul foarte atractiv pentru orice investitor.

La moment, sunt direcționate fonduri masive pentru modernizarea țării, pentru modernizarea economiei, ceea ce, la fel, le va permite companiilor din Belgia, la fel ca și din alte state membre UE, să contribuie și acestea, prin intermediul parteneriatelor cu companiile din Republica Moldova… prin implementarea proiectelor cu oameni din domeniul transporturilor, a mobilității, a agriculturii. Eu văd foarte multe oportunități”, a punctat Evert Maréchal.

În ceea ce privește prioritățile interne, diplomatul belgian a subliniat că „reformele fundamentale în domeniul statului de drept, drepturilor omului, bunei guvernanțe și luptei împotriva corupției sunt esențiale pentru a câștiga încrederea cetățenilor și a partenerilor europeni”.

Ambasadorul a respins ferm miturile legate de amenințările la identitatea culturală:

„Uniunea Europeană nu e despre aceasta. Uniunea Europeană este despre aspecte de dezvoltare economică, transport, mobilitate, mediul înconjurător, agricultura, comerțul, dezvoltare digitală. Uniunea Europeană nu are nimic de-a face cu tradițiile locale. Nici un stat membru până acum nu a reclamat, nu s-a plâns că Uniunea Europeană cumva le amenință tradițiile sau identitatea. Din contra, Uniunea Europeană susține promovarea patrimoniului identitar, diversitatea identitară”.

În lupta cu dezinformarea, Evert Maréchal a recomandat Moldovei să investească în sisteme de monitorizare a informațiilor și în alfabetizare mediatică:

„Dezinformarea este indubitabil o amenințare, o amenințare pe care o vedem tot mai mult prezentă în toate țările. Și este important pentru autorități, în primul rând, să se organizeze mai bine în sensul creării unui centru STRATCOM, de comunicare strategică, ceea ce deja este realizat în Republica Moldova, nu de mult timp, desigur, dar e nevoie de o bună organizare între instituțiile statului pentru abordarea acestui fenomen de dezinformare.

De asemenea, este foarte important de a pune la punct un sistem de monitorizare care ar detecta elemente de dezinformare și care ar permite autorităților să reacționeze. Și încă o prioritate în ceea ce privește dezvoltarea rezilienței fiecărui cetățean în parte, în fața dezinformării, este accesul la mass-media independentă. Cetățenii trebuie să aibă acces la mass-media fiabile, independente, care nu sunt influențabile de către forțele din afară, de forțe care fac lobby pentru altfel de interese”, a conchis oficialul.