Când Rusia a spus NU, Europa a spus DA. Lecțiile embargoului din 2006

În data de 27 martie se împlinesc 19 ani de când Federația Rusă a introdus primul embargou pentru vinurile moldovenești. În 2006, Rospotrebnadzor, agenția rusă pentru protecția consumatorului, a anunțat interzicerea importurilor de vinuri moldovenești, invocând depășiri ale normelor admise de pesticide și metale grele.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în anul 2005, volumul vinurilor exportate, preponderent în vrac, era de circa 130 milioane de litri, cu o valoare de 313 milioane de dolari, iar 90% din livrările de vin erau destinate pieței Federației Ruse. În anul 2006, când a fost instituit embargoul, exporturile de vin s-au înjumătățit, la 67 milioane de litri, cu o valoare de 138 milioane de dolari, iar exporturile în Rusia au constituit 0%.

În cifre, în 2005, sectorul vinicol reprezenta peste 9% din PIB-ul Moldovei și genera circa 25% din exporturile naționale. Or, în 2006, aportul la PIB a scăzut la sub 6%, iar exporturile vinicole s-au redus cu peste 55%.

La instituirea interdicției vinurilor moldovenești, în Republica Moldova erau 150 de companii, iar pierderile totale s-au cifrat la 180 milioane de dolari în 10 zece luni. Mii de angajați din industrie au fost concediați sau trimiși în șomaj tehnic.

Pentru soluționarea problemei sectorului vinicol, Guvernul a început diversificarea piețelor de export și alinierea standardelor de calitate la cele europene. A fost înființată marca națională „Wine of Moldova – A legend alive”. S-a investit în tehnologii moderne de vinificație și certificări internaționale. Astfel, ponderea vinurilor exportate în Federația Rusă a ajuns la 7% în anul, iar în UE la 60%. Vinurile moldovenești erau exportate în 65 de țări, reprezentând aproximativ 82% din producția totală. În medie, în ultimii cinci ani până în 2019, s-a înregistrat o creștere de 15% în valoare și 10% în volum al exporturilor, ceea ce reflectă o orientare către piețe care cer calitate înaltă, precum România, Polonia, China, Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia.

Ultimele date ale Oficiului Național al Viei și Vinului relevă că în șapte luni ale anului 2024, exporturile de vinuri moldovenești au crescut cu 17% în volum și 21% în valoare comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, atingând 71 de milioane de litri și, respectiv, 110 milioane de dolari. Statele Unite ale Americii au devenit principala piață pentru vinul îmbuteliat, cu o cotă de 33% din totalul exporturilor, urmate de România cu 16%.

Embargoul din 2006 a fost un catalizator pentru transformarea sectorului vitivinicol al Republicii Moldova. Interdicția rușilor a determinat reorientarea către piețele UE și internaționale. Ba mai mult, investițiile în calitate și diversificarea piețelor au consolidat poziția vinurilor moldovenești pe scena globală, asigurând o creștere sustenabilă a industriei până în 2025 și ulterior a celor 60 de companii vinicole din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin. rusia #embargou #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a accesat până în prezent 661 de milioane de euro din Planul de Creștere Economică de 1,9 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din suma totală disponibilă. Deputatul Marcel Spatari susține că fondurile sunt transferate în bugetul de stat și utilizate pentru investiții în infrastructură, modernizarea instituțiilor publice și programe sociale. Parlamentarul admite însă că Republica Moldova ar putea să nu reușească să acceseze integral cele 1,9 miliarde de euro.

Potrivit lui Spatari, finanțarea europeană este condiționată de realizarea unui calendar de reforme negociat cu Bruxellesul, care se întinde pe aproximativ doi ani și jumătate. Astfel, banii nu pot fi încasați integral într-o perioadă scurtă, ci sunt deblocați treptat, în funcție de îndeplinirea angajamentelor asumate de autorități.

Din cele 661 de milioane de euro accesate de Republica Moldova, 270 de milioane de euro au reprezentat un avans negociat cu Uniunea Europeană și transferat încă anul trecut.
„661 de milioane de euro, inclusiv un avans de 270 de milioane de euro pe care l-am primit anul trecut, pentru că am negociat să fie o plată în avans”, a declarat Spatari.

Deputatul a precizat că fondurile europene ajung în bugetul de stat, de unde sunt repartizate pentru finanțarea mai multor proiecte. Printre investițiile enumerate se numără renovarea a aproximativ 90 de școli, dezvoltarea Spitalului Regional Bălți, construcția unui centru logistic multimodal și dezvoltarea infrastructurii High Tech Park.
O parte din bani sunt direcționați și către programe sociale, inclusiv plata indemnizațiilor lunare de 3.000 de lei pentru tinerii aflați la primul loc de muncă.

Unul dintre proiectele care au provocat întârzieri în accesarea finanțării este linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău. Potrivit lui Spatari, nefinalizarea la termen a unei reforme asociate acestui proiect a determinat amânarea plății corespunzătoare, însă nu și pierderea definitivă a banilor.

„Banii nu sunt pierduți în sensul că nu îi vom accesa, dar ei vor veni mai târziu”, a explicat parlamentarul, menționând că fondurile vor putea fi deblocate după îndeplinirea condițiilor și raportarea rezultatelor către Comisia Europeană.

Conform calendarului prezentat de deputat, ultima tranșă aferentă reformelor programate pentru a doua jumătate a anului 2027 ar putea fi transferată la sfârșitul anului viitor sau la începutul anului 2028.

Întrebat dacă Republica Moldova va reuși să obțină integral cele 1,9 miliarde de euro, Marcel Spatari a evitat să ofere garanții. Acesta a precizat că menținerea unei rate de implementare de aproximativ 90% ar permite Chișinăului să se apropie considerabil de plafonul maxim al finanțării.

„Poate nu 1,9 miliarde, dar ne vom apropia foarte tare. Ar fi bine să accesăm tot”, a declarat deputatul.