Când vor fi puse în vânzare abonamentele pentru transportul public pentru 2023. Cât vor costa

Începând cu data de 23 decembrie 2022 vor fi puse în vânzare abonamentele pentru călătoriile cu transportul public pentru anul 2023, anunță Direcția Generală Transport Public și căi de Comunicație. Iată care sunt prețurile pentru noul an.

Prețul unui abonament lunar:

234 de lei – pentru o lună;
594 de lei – pentru trei luni;
972 de lei – pentru șase luni;

Costul abonamentelor în funcție de categoria de călători și perioada de valabilitate a documentului de călătorie:

Călători generali: 234 lei -1 lună, 594 lei – 3 luni, 972 lei – 6 luni;
Elevi: 117 lei – 1 lună, 297 lei – 3 luni, 486 lei – 6 luni;
Studenți: 164 lei – 1 lună; 416 lei – 3 luni, 680 lei – 6 luni;
Personal din domeniul învățământului: 164 lei – 1 lună; 416 lei – 3 luni, 680 lei – 6 luni;
Personal din domeniul medical: 164 lei – 1 lună, 416 lei – 3 luni, 680 lei – 6 luni;
Capi de familii monoparentale: 140 lei – 1 lună, 356 lei – 3 luni, 583 lei – 6 luni;
Familii cu mulți copii: 117 lei – 1 lună, ️297 lei – 3 luni, 486 lei – 6 luni;
Agenți economici: 234 lei – 1 lună, 594 lei – 3 luni, 972 lei – 6 luni.

Biletele pentru călătoriile cu transportul public pot fi cumpărate din rețeaua „Moldpresa”, din parcurile de troleibuze și autobuze, dar și de la oficiile poștale.

Prețul abonamentelor pentru fiecare categorie de călători pot fi găsite AICI.

Din 1 iulie, o călătorie cu autobuzul sau troleibuzul în Chișinău costă 6 lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#abonamente #pret #transport public

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.