Capcana în care s-a pomenit Moldovagaz. Lupușor: Compania a cumpărat gaz cu 800 USD și l-a vândut mai ieftin

În data de 22 noiembrie Gazprom a emis o declarație în care susține că Republica Moldova ar putea rămâne fără gaz dacă nu achită în următoarele 48 de ore plățile facturate la 22 noiembrie. Suma spre plată este de 1,3 miliarde de lei sau echivalentul a 73,69 mil. USD. Economistul Adrian Lupușor susține că situația în care s-a pomenit Moldovagaz putea fi anticipată, în condițiile în care gazul a fost cumpărat cu 800 USD și a fost vândut de câteva ori mai ieftin consumatorilor.

Economistul afirmă că situația de la MoldovaGaz trebuie tratată din perspectiva a 5 condiții:

-cota parte a Guvernului Moldovei este de doar o treime, principalul acționar fiind Gazpromul

-compania s-a pomenit cu probleme financiare care au fost cunoscute din timp (atunci când cumperi gaz la circa 800 USD și îl vinzi consumatorilor de câteva ori mai ieftin, nu trebuie sa fii guru financiar să înțelegi la ce poate duce situația dată)

-aceste probleme puteau și chiar trebuiau anticipate și de către ANRE atunci când au examinat cererea Moldovagaz pentru ajustarea tarifului (demisia dlui Creangă poate fi analizată și în baza acestui context

-este o criza de lichidități temporară și vizează decalajul dintre prețul de achiziție și cel de comercializare pe piața internă creat în octombrie

-o companie când are probleme financiare temporare apelează fie la bancă, fie la acționari. În finanțe este un fel de axiomă: finanțarea în baza resurselor împrumutate este mai ieftina decât in baza capitalului propriu al acționarilor.

Deci, Moldovagaz trebuie să contracteze un credit bancar, gajând o parte din multitudinea de active pe care compania le deține. Sigur, se poate de apelat la acționarul majoritar care poate ușor sa acorde un împrumut comercial. Nicidecum, Guvernul nu poate acorda acești bani: este ajutor de stat care este reglementat strict de lege, conform Acordului de Asociere acesta urmează să fie interzis, si niciodată în istoria țării acesta nu a dat rezultate bune. În plus, se creează un precedent prin care si alte companii de stat (de exemplu, Calea Ferata a Moldovei) vor solicita același ajutor”, a explicat Adrian Lupușor.

Gazprom susține că Republica Moldova ar putea rămâne fără gaz natural rusesc dacă nu achită în următoarele 48 de ore plățile pentru luna noiembrie, facturate la 22 noiembrie. Conform presei din Rusia, Gazprom a trimis astăzi o avertizare în acest sens, subliniind că compania rusă este „dezamăgită de modul în care Moldova exercită obligațiunile contractuale”.

#gaz #datorie #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani