Capcanele plăților online, explicate de specialiști. La ce trebuie să fim atenți

Plățile online au adus numeroase avantaje pentru utilizatorii din Moldova, dar implică și anumite riscuri. Deși în fiecare lună în Moldova se efectuează aproximativ 15 milioane de operațiuni cu cardul, valoarea fraudelor înregistrate este nesemnificativă, reprezentând doar 0.01% din valoarea totală a operațiunilor cu cardul. Cu toate acestea, este esențial să fim conștienți de tipurile de riscuri cu care ne putem confrunta și să învățăm cum să le evităm, susține Banca Națională a Moldovei.

Tehnicile de fraudare cele mai frecvente includ phishing-ul, ingineria socială, fraudele cu plată anticipată, vânzarea de produse sau servicii fictive și atacurile prin acces la distanță (malware).

Phishing-ul constă în folosirea de pagini de internet banking false sau clone pentru a fura datele de securitate ale victimelor. Aceste pagini sunt accesate prin linkuri trimise prin email, SMS sau mesagerie, sub pretextul unor „actualizări” urgente ale contului bancar. Prevenirea acestui tip de fraudă se poate face prin evitarea deschiderii linkurilor din surse necunoscute și verificarea autenticității site-ului.

Ingineria socială implică manipularea victimelor pentru a le transfera bani, escrocii pretinzând că sunt rude sau prieteni aflați în situații de urgență. Aceștia pot imita vocea unei persoane cunoscute sau se pot prezenta drept angajați ai băncii. Pentru a preveni acest tip de fraudă, este recomandat să verificați întotdeauna identitatea persoanei care vă solicită bani și să nu transferați bani fără confirmare directă.

Fraudele cu plată anticipată implică solicitarea unei mici plăți în avans pentru a primi o sumă mare de bani sau pentru a accesa un premiu. Pentru a evita acest tip de fraudă, este important să fiți sceptici cu privire la oferte care par prea bune pentru a fi adevărate și să nu efectuați plăți în avans pentru premii sau moșteniri.

Vânzarea de produse sau servicii fictive presupune efectuarea unei comenzi online și achitarea acesteia, dar bunurile nu sunt livrate sau serviciile nu sunt prestate. Pentru a preveni acest tip de fraudă, utilizați doar site-uri de încredere și verificați recenziile altor utilizatori înainte de a face o achiziție.

Atacurile prin acces la distanță (malware) implică instalarea de aplicații malițioase pe dispozitivul victimei pentru a intercepta datele sau pentru a obține acces la conturi bancare. Prevenirea acestui tip de fraudă se poate face prin instalarea unui software de securitate robust și evitarea oferirii accesului la distanță necunoscuților.

Recomandările pentru siguranța plăților online includ verificarea sursei mesajelor și evitarea deschiderii linkurilor sau atașamentelor din emailuri sau mesaje nesolicitate, utilizarea autentificării în doi pași pentru a adăuga un nivel suplimentar de securitate conturilor, monitorizarea periodică a tranzacțiilor pentru a depista orice activitate suspectă și informarea constantă despre cele mai recente metode de fraudă și măsurile de prevenire.

Deși riscurile asociate plăților online sunt reale, măsurile de precauție pot reduce semnificativ șansele de a deveni o victimă a fraudei.

#online #riscuri #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră