Capcanele plăților online, explicate de specialiști. La ce trebuie să fim atenți

Plățile online au adus numeroase avantaje pentru utilizatorii din Moldova, dar implică și anumite riscuri. Deși în fiecare lună în Moldova se efectuează aproximativ 15 milioane de operațiuni cu cardul, valoarea fraudelor înregistrate este nesemnificativă, reprezentând doar 0.01% din valoarea totală a operațiunilor cu cardul. Cu toate acestea, este esențial să fim conștienți de tipurile de riscuri cu care ne putem confrunta și să învățăm cum să le evităm, susține Banca Națională a Moldovei.

Tehnicile de fraudare cele mai frecvente includ phishing-ul, ingineria socială, fraudele cu plată anticipată, vânzarea de produse sau servicii fictive și atacurile prin acces la distanță (malware).

Phishing-ul constă în folosirea de pagini de internet banking false sau clone pentru a fura datele de securitate ale victimelor. Aceste pagini sunt accesate prin linkuri trimise prin email, SMS sau mesagerie, sub pretextul unor „actualizări” urgente ale contului bancar. Prevenirea acestui tip de fraudă se poate face prin evitarea deschiderii linkurilor din surse necunoscute și verificarea autenticității site-ului.

Ingineria socială implică manipularea victimelor pentru a le transfera bani, escrocii pretinzând că sunt rude sau prieteni aflați în situații de urgență. Aceștia pot imita vocea unei persoane cunoscute sau se pot prezenta drept angajați ai băncii. Pentru a preveni acest tip de fraudă, este recomandat să verificați întotdeauna identitatea persoanei care vă solicită bani și să nu transferați bani fără confirmare directă.

Fraudele cu plată anticipată implică solicitarea unei mici plăți în avans pentru a primi o sumă mare de bani sau pentru a accesa un premiu. Pentru a evita acest tip de fraudă, este important să fiți sceptici cu privire la oferte care par prea bune pentru a fi adevărate și să nu efectuați plăți în avans pentru premii sau moșteniri.

Vânzarea de produse sau servicii fictive presupune efectuarea unei comenzi online și achitarea acesteia, dar bunurile nu sunt livrate sau serviciile nu sunt prestate. Pentru a preveni acest tip de fraudă, utilizați doar site-uri de încredere și verificați recenziile altor utilizatori înainte de a face o achiziție.

Atacurile prin acces la distanță (malware) implică instalarea de aplicații malițioase pe dispozitivul victimei pentru a intercepta datele sau pentru a obține acces la conturi bancare. Prevenirea acestui tip de fraudă se poate face prin instalarea unui software de securitate robust și evitarea oferirii accesului la distanță necunoscuților.

Recomandările pentru siguranța plăților online includ verificarea sursei mesajelor și evitarea deschiderii linkurilor sau atașamentelor din emailuri sau mesaje nesolicitate, utilizarea autentificării în doi pași pentru a adăuga un nivel suplimentar de securitate conturilor, monitorizarea periodică a tranzacțiilor pentru a depista orice activitate suspectă și informarea constantă despre cele mai recente metode de fraudă și măsurile de prevenire.

Deși riscurile asociate plăților online sunt reale, măsurile de precauție pot reduce semnificativ șansele de a deveni o victimă a fraudei.

#online #riscuri #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Rusiei a aprobat în lectura a treia un proiect de lege care elimină obligația funcționarilor publici de a depune anual declarații privind veniturile, cheltuielile și bunurile. Potrivit documentului, aceste declarații vor fi prezentate doar în „cazuri speciale”, cum ar fi numirea într-o funcție publică, transferul dintr-o instituție în alta sau includerea într-un rezervă federală de cadre, notează BBC.

Legea se aplică persoanelor care ocupă funcții publice, posturi în administrația municipală și anumite funcții din organizații cu participare de stat. Până acum, declarațiile erau depuse anual.

Unul dintre autorii proiectului, deputatul Vasili Piskariov („Rusia Unită”), susține că noul mecanism permite renunțarea la un sistem „arhaic” de control și va face verificările mai rapide și mai eficiente. Potrivit lui, informațiile despre veniturile și bunurile funcționarilor sunt deja vizibile în sistemele informaționale interne ale statului, în special în sistemul guvernamental „Poseidon”, lansat în 2022, coordonat de Administrația Prezidențială și operat de Serviciul Federal de Pază. Aceste date nu sunt publice.

Inițiatorii legii afirmă că modificările sunt menite să „îmbunătățească activitatea anticorupție” și să facă sistemul de control mai eficient. „Nu anulăm declarațiile și nu trimitem funcționarii în umbră, ci perfecționăm procedura”, a declarat Piskariov.

Totuși, proiectul a fost criticat chiar în Parlament. Deputatul Viaceslav Marhaev (Partidul Comunist) a spus că, pe fundalul marilor scandaluri de corupție din ultimii ani, legea pare „stranie și discutabilă”. Mihail Deliaghin („Rusia Justă”) a afirmat că inițiativa contravine principiilor de bază ale responsabilității și transparenței față de cetățeni.

Opoziția și experții anticorupție avertizează că transferarea controlului exclusiv în sisteme închise elimină rolul controlului public. Deputatul Andrei Kuznețov („Rusia Justă”) a întrebat cine va verifica imparțialitatea sistemului „Poseidon”, subliniind că transparența publică era anterior o garanție împotriva abuzurilor.

Criticii mai amintesc că, în trecut, investigațiile jurnalistice bazate inclusiv pe declarații de avere au scos la iveală cazuri majore de corupție, de la proprietăți nedeclarate în străinătate până la scheme complexe de îmbogățire a unor înalți demnitari. Experții independenți consideră că eliminarea declarațiilor anuale reprezintă un nou pas spre închiderea sistemului de stat rus și limitarea controlului public asupra averilor funcționarilor.

Proiectul de lege urmează să fie examinat de Consiliul Federației și apoi semnat de președintele Vladimir Putin. Dacă va fi promulgat, legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.